Letter to myself :)

Dupa cum unii dintre voi deja stiti, la sfarsitul lui noiembrie am participat la un program care s-a desfasurat in Sovata.
In penultima seara petrecuta acolo am avut ocazia, intr-un moment denumit SOLO, sa scriem o scrisoare ce ne este destinata, in care sa precizam care ne sunt impresiile cu privire la participarea la aceasta experienta si acest program.
Pe multa lume, gandul ca trebuie sa stea 2 ore singuri in curte, in frig, cu frontala pe cap sa scrie impresiile, i-o cam chinuit. A fost destul de greu pentru inceput sa adun sa pun de-o propozitie de start, dar am biruit :).

Postarea nu este tocmai scurta...am avut inspiratie in seara aia ;))

"Incerc sa retraiesc sentimentele pe care le-am avut cand am aflat de program, care mi-au fost framantarile cannd am indraznit s ma gandesc ca pot participa, asta insemnand sa ma debarasez de toate grijile si preocuparile pe care le am la munci, frustrarile date de faptul ca fac munca mai multor personae, iar in schimb nu primesc o farama de apreciere; mi-am permis ca in timp de nebunie si agitatie sa plec intr-un concediu, pentru ca asta este: un concediu, dar nu pentru ca disconsider programul la care am participat ci pentru ca am sentimentul ca ma simt foarte bine alaturi de oamenii pe care, la prima vedere, i-ai considera diferiti doar pentru ca sunt din alta tara si au o alta cultura si traditie. Insa sentimentul de diferenta dispare odata cu comunicarea, cand vezi ca exista sentimente comune, bun simt si buna dispozitie.

Imi amintesc momentul cand trebuia sa decid ce voi face: sa merg intr-un loc unde nu aveam nici cea mai mica ideea de ceea ce se va intampla, pentru ca nu mergeam cu oameni pe care eu sa-i cunosc si pe care sa-i consider refugiul meu in cazul in care nu ma simt bine, sau sa-mi vad de programul meu, ceea ce presupunea sa merg la opera cu multi oameni dragi mie, unii pe care i-am corupt si alaturi de care vroiam sa fiu intr-o astfel de experiienta. Un alt lucru musai de facut era sa dau evaluare la o materie de la master, destul de importanta si poate cu implicatii mari in evolutia mea la master.

Prin aceasta scrisoare multumesc persoanelor care au pus greutate in balanta mea si m-au incurajat sa particip la ceva ce suna bine, insa era vorba doar de o prezentare si nu se stia sigur ce este.

Prin acest program am cunoscut lume noua, am facut activitati pe care poate nu le-as fi facut in cotidian din proprie initiative, cum ar fi de exempla sa ma arunc dupa trapez de la inaltime considerabila :D.

Este mai mult decat evident ca aceasta experienta m-a modificat. Am avut sansa sa ma bucur de bucuria sincera a unor persoane simple, sa aud un glas frumos, sa descopar ca nu am ganduri si comportament discriminatorii. Spun asta deoarece am crezut cu tarie ca nu discriminez pana cand o persoana a afirmat ca din contra, eu am o atitudine duplicitara, ca de fapt eu discriminez. A fost o afirmatie care m-a pus pe ganduri si ma bucur ca am avut deschiderea sa ma indoiesc de ceva in care credeam cu tarie si slava Domnului inca mai cred :).

Inca din prima seara m-am bucurat si intristat in acelasi timp. Intristat deoarece realitatea invingea din nou: printre participanti erau si 2 fete de la orfelinat. Este trist ca exista parinti care-si dau copiii- rod al dragostei il consider eu si nu produs al gimnasticii sexuale, la orfelinat. Din aceasta cauza ne-am intristat- ca exista oameni a caror dragoste a fost ciuntita din egoismul altora. Ceea ce m-a bucurat este faptul ca fetele au avut sansa sa se dezvolte si sa-si canalizeze energia inspre partea pozitiva si nu sa-si risipeasca existenta in vicii si manifestari reduse.

Am mai fost happy pentru emotia simtita atunci cand Elvira a inceput sa cante. Acest mix de sentimente a dat emotia confuza ce m-a cuprins in fiecare seara.

Recunosc ca am participat la program si “in interes de serviciu” in sensul ca sunt interesata sa cunosc cat mai multe activitati ce ajuta omul sa aduca performanta intr-o echipa.

Mi-amintesc cu durere, chin si jale, in muschii de la picioare si nu numai, cand am plecat in expeditie J. Am avut entuziasmul fiecarui copil ce primeste o jucarie noua, numai ca in cazul meu, nu primeam o jucarie, ci castigam resposansabilitate si implinire sufleteasca facand un lucru la care nu ma mai gandeam ca-l voi face curand: sa cutreier 2 zile prin padure, sa merg o gramada de km (45) si sa invat totusi sa ma orientez utilizand harta si busola.

Cand ma gandesc la expeditie, primele imagini ce-mi vin in minte sunt cele legate de vanataile de pe umeri- de la greutatea rucsacului, durerile de talpi, ca nu mai puteam merge din cauza lor, painde cu gem- masa mea din aceste zile, ceaiul facut de Tom- mniami mniami, puterea Elvirei de a continua drumul chiar daca era extenuata de la caratul unui ditamai rucsac, in conditiile in care greutatea ei este de pana in 40 kg.

In ziua imediat urmatoare intoarcerii din expeditie, am luat lectii de facut nod la franghie, m-am aruncat dupa un trapez asemanator celui de la circ- unde se fac acrobatii, chiar daca stalpul pe care sateam tremura foarte tare sub mine, iar eu nu gaseam puterea de a ridica si cel de-al doilea picior pe el :D.

Toata partea de rope courses a fost foarte misto, pentru ca eram multi oameni care nu ne stiam intre noi, dar am avut incredere deplina cand am participat la aceste activitati. Inca mai am urmele de vanatai pe picioare de la aceste activitati, deoarece a trebuie sa fiu persoana ce asigra omul care se catara e zidul de catarare.

Alte activtati, cum ar fi cele de mers cu bicicleta imi sunt reamintite de alte dureri de prin alte parti ale corpului, care sunt infinit mai mici decat sentimentul de implinire pe care-l am pe interior datorita participarii la aceste activitati.

Din discutiile pep care le-am avut cu prieteni de-ai mei pe telefon, in perioada in care am fost in prgram a reiesit sentimentul de satisfactie interioara pe care am simtit-o aici in tabara. Sunt super happy de oamenii pe care i-am cunoscut, de experientele pe care le-am trait, de bunul simt al oamenilor, de mancarea foarte buna si multa pe care am avut-o (cred ca ma intorc acasa cu vreo 5 kg in plus :D ), de sentimentul de big family pe care l-am traiti, in care trainerii nu luau rolul de mama si tata, ci din contra, erau frati mai experimentati ca noi, insa nu a plutit sentimentul de superioritate dat de pozitia in care se aflau.

Sunt super happy de bucuria sufleteasca si implinirea pe care am avut-o in aceste zile. E un sentiment foarte placut atunci cand privesti in urma. Eu un good mood molipsitor, o stare foarte faina la care au contribuit multi prieteni si oameni dragi mie.

Multumesc frumos pentru sprijin, echipament, buna dispozitie, fericire ca ne auzim la telefon, bucurie ca-mi sunteti alaturi, sentimentul de o maaaaaare familie, pentru meomentul de SOLO iarasi multumesc, pentru ca este o ocazie perfecta sa adun gandurile si sa le rezum intr-o scrisoare catre mine, cum ne-a fost anuntat ca este.

Multumesc pentru momentele faine, implinirea sufleteasca si multzam ca am avut sansa aceasta si ca am avut posibilitatea sa profit de ea.

In randul multumirilor nu am vrut sa dau nume, din teama de a nu omite pe careva si de ce nu, din teama de a nu creste cornitele vreunor persoane ;)).


Din toate aceste motive.....MULTUMESC :) "

Multzam si o zi faina iti doresc sa ai ;)

Gravity

Ola :)
Dupa cum ma stie lumea, nu prea sunt o cinefila, sunt cam duda in domeniul asta, pentru ca nu am timp (scuza cea mai plauzibila:P) si de obicei nu prea am rabdare sa stau sa ma uit la un film. Seriale cred ca as putea digera, insa problema ramane timpul :D.
Vorbind de seriale, am observat ca e o manie in jurul meu cu Dr. House, o corupt atentia tuturora, astfel incat as aloca timp serialului. Cred ca trebe sa ma pun in rand cu lumea, ca parca am cam derapat:).
Pentru ca e manie, iar prin jur am oameni ce-or prins drag de melodiile de la acest serial, am binevoit si eu sa ma intoxic, de bine zic, cu vreo 2 melodii d-ale lui.
Una dintre ele este Gravity cantata de John Mayer...asa ca sa-i dam dreptate si lui nea Einstein cand spunea "Gravity can not be held responsible for people falling in love" ;)

Auditie placuta ;)

http://www.youtube.com/watch?v=tIn_EvuNEh4

Iti pasa de tine?

Pentru ca de multe ori ne-am adresat intrebari de genul: cine sunt eu, ce-mi place sa fac, fac aceste lucruri, de ce, ce si pe cine iubesc in viata asta, de ce, care sunt principiile dupa care ma ghidez, de ce acestea si nu altele, care sunt valorile mele?

Din aceste motive si nu numai, avem posibilitatea sa ne descoperim, poate pentru cei ce nu am gasit inca modalitatea, chiar sa ne redescoperim.

Hai vineri, 30.10.2009, ora 17:30 in Libraria Okian, pe Str. Muresenilor, deasupra pub-ului Oldies si gaseste raspuns la unele intrebari pe care probabil, la fel ca mine, ti le-ai adresat in existenta ta.

Detalii poti gasi la:

http://www.eucinesunt.ro/lansarea-cartii-eu-cine-sunt-si-workshop-despre-motivatie-la-brasov/

Sa ai o zi faina si sa ne vedem cu bine >:D<

Ganduri ce trebuie impartasite

Am gasit o postare foarte faina, asa ca imi face placere sa promovez ideea:
"Cum ar fi...
- sa avem o casutza de mail de care sa nu stim, unde sa se adune toate lucrurile care nu ni s-au spus, desi au fost gandite.
- toate declaratiile de dragoste care n-au indraznit sa fie rostite
- toate complimentele si toate observatiile dragutze pe care le-am declansat si inhibat in acelasi timp- toate criticile si sfaturile pe care oamenii care ne-au trecut prin viata nu le-au glasuit, pentru ca parea ca stim noi ce facem
- toate adevarurile care ne-ar fi putut deschide ochii daca le-am fi auzit la timpul lor
- toate cantecele care ni s-au dedicat, in gand, de cineva, trimise in format mp3
- toate locurile in care cineva ne-a purtat, in imaginatie, trimise in format jpeg
- toate zambetele care ne-au fost adresate cand eram cu spatele (tot jpeg)
- toate noptile de dragoste pe care le-am ratat pentru ca cineva a fost prea timid, prea stangaci sau pe stop, descrise in amanunt
- tot, absolut tot ce nu ni s-a spus, desi ar fi fost bine sa ni se spuna.pe urma, intr-o seara cand vom fi deja foarte batrani, sa primim un username, o parola si un link. sa intram si sa citim tot ce-ar fi putut sa fie si n-a fost.
sa plangem o saptamana, apoi sa ne apucam sa raspundem la fiecare mail, unul cate unul, chiar daca la capatul celalalt nu mai e nimeni. asa ar fi frumos."
pentru alte postari ale autorului vizitati http://bradut-florescu.blogspot.com/2008/10/cum-ar-fi.html

O zi faina sa aveti! :)

8-> ...happy :)

Dap, mi-s happy pentru ca in fiecare zi realizez cat de norocoasa mi-s sa am oameni faini in jurul meu, chiar daca mi se intampla si mie lucruri de maro, incerc sa gasesc putere sa trec peste si sa ma bucur ca ma pot bucura.

Am o stare de good mood datorata sinceritatii si deschiderii pe care am avut-o in discutie cu oamenii recent, asta ca nu spun ca a fost cu o singura persoana, mai speciala in felul ei pentru mine :D.

Mai sunt happy pentru ca aflam vesti noi, devenim adulti si demonstram lucrul acesta :).

Oricum nu e o fericire exploziva, ci una la locul ei, cum imi e caracteristic.

Vreau sa spun multumesc fiecaruia in parte pentru aportul adus la fericirea mea, ca-mi sunteti declansatori, martori si protagonisti ai fericirii mele.

Multzam fain si o zi faina sa aveti>:D<

Cheflesssss....:-<

Dap...mi-s chefless rau si nu am nici un chef de nici un gand sau posibilitate de zbor al vreunui fluturas care poate urca din stomac la creieri.
Cred ca i-am killerit pe toti, le-am rupt aripile cu fiecare raspuns sau lipsa de raspuns a anumitor persoane. Evident ca le-am sucit si capul atunci cand le-am rupt aripile, pentru ca mno, cine era persoana care se declara a fi rationala? eeeh, stiu eu cine....nu e atat de important sa numesc.
Cred ca la crima asta in masa nu sunt singura de la masa acuzatilor. Dar ca fiecare luare de viata trebuie sa platesc, iar rasplata cred ca stiu care e: o maaaaaaaaaaaare de ganduri si intrebari fara raspuns, unele rasar de pe acum, nu au rabdare pana la pronuntarea sentintei, care nush daca va fi vreodata pronuntata.
Mi-i aiurea rau, am dezamagiri adunate-n corazon o carca pe ziua de azi....trebe sa deschid geamul sa fac curent poate asa or mai pleca unele, sau sa beau redbull, poate-si iau zboooorul.... :-??...
Eh iaca nush....iaca am deja-vu-uri #-o.
Cred ca numai eu pot intra intr-o repetitie de genul asta si sa nu ies cu invatamintele suficient de aprofundate sau macar insusite....:-<
Nu voi zice cum fac la posturile cu good mood: good mood for everyone, ma voi multumi cu bad mood only for me.
O seara faina;)

http://www.youtube.com/watch?v=bCsUkuROdKQ
(Sarmalele reci- Telefonul nu mai suna)

Pentru ca si alti copii sa aiba sansa de a se bucura....

Ce-ti spune posterul?


Intra si vezi daca varianta la care te-ai gandit tu este cel putin aproape de realitate...
http://www.lumebuna.ro/2009/08/25/pasi-catre-viata-vineri-la-motoare/

Parca nu ai vrea sa stai deoparte....atunci cred ca este necesar sa te implici!

There's someting you should know...

http://www.youtube.com/watch?v=0aCsYYMTV4A

Am inceput cu melodia ca ea exprima cel mai bine starea ce-o am. Nea Chris De Burgh o canta si se numeste Missing you....foarte misto as spune eu despre melodia asta.
Am descoperit-o de cateva zile si evident, o ascult pe repeat 8->.
Cunosti senzatia aia cand esti sub dush si apa curge navala peste tine si simti cum parca toata greutatea ei se duce din partile superioare ale corpului pana in partile inferioare, cam starea asta o am cand ascult melodia asta. Simt cum se scurge ceva in mine, cred ca pot intui si ce, insa dupa cum e lumea obisnuita acilea, nu voi spune direct despre ce e vorba, ca mno, misterul asta ne face viata mai interesanta, ne facem sa ne perpelim mai mult, ca io asta fac....sufar de prea mult mister ;)), atat de mult incat e incertitudine, care clar e starea mea preferata, daca imi place sa ma chinui singura :). Evident ca asta nu se afla printre preferintele mele zilnice, dar mno, mi se mai intampla si mie... :-<.
E aiurea cum molii s-au creat in sufletul meu si acum, cu lumea din jurul meu, s-au nascut fluturi, ce mi-or cuprins interiorul si mi l-au impanzit cu emotie prin zborul lor confuz.
Dap mi se intampla ....dar ce ma schucareste si mai tare e ca ma trezesc ca mi se intampla atunci cand moare sentimentul, ironic, nu?
Mi-e aiurea ca ma tot gandesc si tot la o incertitudine ajung, care ma da peste cap. Ma gandeam acum ca de fapt eu consider ca este ironic si ca ar muri un sentiment, o emotie, cand de fapt nu e confirmat de o a 2 a parte.
Am zis ca ma duc la somn devreme in seara asta, ca as vrea sa ajung la seara folk din Groove si atunci clar imi epuizez resursele de somn, dar uite ca nu am reusit, s-a facut 2:30 ceasul si parca as mai asterne din gandurile ce ma bantuie.
Obisnuiam sa le spun oamenilor un citat pe care-l descoperisem intr-o carte scrisa de Alexandru Paleologu, care spunea cam asa: "cine fuge de suferinta, matematic rateaza fericirea", si e al dreaq de adevarat. Incerc sa nu fug de suferinta, ca stiu ca asta vine dupa momentele de bucurie resimtite sau dupa explozia de fluturi de prin interior, dar e greu, niik nu mai e usor acum.

Cred ca voi incheia acilea postul, ca devine prea lung si sa nu plictisesc audienta.
Pe final, o melodie pe care am descoperit-o intr-un status si de care m-am indragostit, care mi-a obsedat gandirea, mi-a dat ritm in ganduri si m-a purtat pe valurile nostalgiei si ale dorintei de a se implini o emotie sincera si simpla:

http://www.youtube.com/watch?v=mQFPcbvbSK8
Francis Cabrel- Je l'aime a mourir

O zi faina si plina de sentimente misto ;)

Doneaza o carte

Mai multe despre cum a decurs acest proiect puteti gasi pe http://www.stiribrasov.ro/
Donatiile pot fi realizate pana in data de 20.08.2009.

O zi faina si daruire placuta :)

a te....

Am o melodie pe care o ascult cu muult drag de ceva vreme....

Acum mi-s prin campuri....umplu spatii....#-o si mno am zis sa ma mai semnez cu subsemnata si acilea pe blog, in lipsa unor peocupari intelectuale majore :).

Melodia e cantata de Jovanotti si ....o veti descoperi voi :).

Lumea care citeste p-acilea, ce mai face, cum mai este, cand mai iesim la ceva, pe undeva?

Am o lene in fizic #-o, cred ca astenia asta de primavara m-o lovit...cu intarziere ;))....eh, altele sunt cauzele ;)).

Tulai Doooamne ce lene mi-i ....

Ma gat acilea ca nu ma mai tine neuronul sa mai scriu...s-o umplut de lene si el.

Enjoy!
http://www.youtube.com/watch?v=XKnJ6_WiqNg

8->

Ma gandeam ce ironica este viata asta cu oamenii, acum ii ajuta acum le rade in fata.

De fapt, cam tot ce ne inconjoara este ironic si plin de contrast.

Ma gandeam la cum obisnuim noi sa tanjim dupa unele stari, emotii si visari, vorbesc la plural pentru ca nu sunt unicata :D, si cum, atunci cand avem sansa sa le simtim vrem sa scapam cat mai repede.

Io ma simt cu musca pe caciula, dar asta pentru ca nu-mi face placere sa ma aflu intr-o situatie ce presupune incertitudine ...insa nu totul se intampla dupa cum imi doresc eu asa ca voi mai avea astfel de sanse, sa ma "bucur" de incertitudine la maxim :).

Spuneam ca este viata ironica, pentru ca te astepti ca oamenii faini, smart si cu valori persoanale inalte sa primeasca din partea emotionalului cel putin atat cat primesc din partea rationalului, ca urmare a rezultatelor in viata, cariera, munca si alte cele, insa evident ca nu se intampla asa, si te intrebi, de ce exista diferentele astea?

Stiu eu raspunsul: ca sa te shucaresti si sa te umpli de neimplinire, doar asa, ca sa mai rada si viata de noi, ca doar am stabilit ca este ironica si ca obisnuiasca sa rada oamenilor in fata :).

Sper sa nu fiu prea des subiectul de ras al propriei vieti, insa probabil toate aceste ipostaze au un rol in dezvoltarea mea, asa ca trebe sa ridic capul sus cand e cazul, sa indrept umerii si sa scot peptu-nainte ar spune altii, insa cred ca e suficient sa ridic capul sus si sa adun orice putere gasesc pentru a merge mai departe.

ce bine ca esti...:)

M-am trezit azi cu un chef de nea Nicu Alifantis, sa-mi scald ciocanelul si scarita in muzica lui si in versurile lui Nichita Stanescu.....pfoooai :D.

Sunt inca sub influentele melodiilor lui...un good mood se revarsa...fara numar :P.

Melodia cu care-mi obsedez neuronul azi este: ce bine ca esti....ce mirare ca sunt :).

Cred ca este raspunsul organismului meu la zilele prelungite in noapte pe care le-am avut saptamana trecuta... si nu numai ;)).

Mi-am legat centura de siguranta la nivelul gandurilor, sa nu evadeze vreunul si sa se piarda in eter 8->.

Viteza melcului inainte imi doresc sa fie in ganduri iar in actiune sa ma sageteze viteza luminii :D.

O zi faina si ....du-ma fericire-n sus :)

abtinere....

In ultima vreme m-am cam abtinut in a ma mai exprima acilea pe blog pentru ca nu aveam cea mai minunata stare de a impartasi vreun gand si mi-era sa nu influentez lumea cu mirobolanta mea stare. Spun asta deoarece am primit uneori si raspunsuri de genul ca good mood-ul de care mai vorbeam in unele postari anterioare s-o transmis.... :).
Mno, acum s-or cam prapadit momentele de good mood, o cam fost vijelie in ultima vreme p-acilea pe unde sunt eu, stari amestecate, care se accentueaza uneori...din pacate.
Shucareala care m-o impins sa ma exprim acilea e nascuta din raspunsul pe care-l primesc din partea unor persoane.
In liceu tin minte ca aveam o teorie prin care-mi demonstrasem, aproape matematic, ca atunci cand iti pasa ti-o iei. Mai pecesc si io acilea si mi-o incasez, sper doar ca frecventa sa fie minima, cand alfa tinde la infinit :P.
Serios vorbind, chiar ma shucaresc momentele cand imi spun ca ar trebui sa nu ma intereseze sau sa nu-mi pese, dar io Batman (ca sa-mi citez un preten), ma opun rationalului.
Am o stare in fizic, ca un fel de indoiala ce s-o abatut asupra mea si nu vreau sa-i dau crezare sau atentie prea multa.
Si-asa m-am exprimat ca m-o palit indiferenta intr-un moment al sfarsitului de sesiune, nu as vrea sa adun alte astfel de stari in buchetul celor deja prezente. Vreau doar sa se ofileasca cele prezente, si mai vreau ca vremea naspa de afara sa nu se oglindeasca prin intunericimile corazonului meu.
Nu mai zic niik....:-<

amintirile....

Noh ca o venit si vremea sa-mi mai dau cu parerea p-acilea....
M-or cam napadit amintirile, nush de ce, ideea era ca ma uitam peste pozele facute anul trecut, spre care de fapt am si link p-acilea pe blog si or inceput ganduri, amintiri placute, rasete, voie buna, sa ma napadeasca 8->.

Mi-am adus aminte cu mult drag, privind unele poze din ianuarie de momente de implinire, fericire din aia marunta ca vedeam oameni dragi mie, momente care or apus....evident :), spun evident ca ii clar ca nu tine o vesnicie un astfel de moment.
Mi-am amintit de Cluuuuj, unde iarasi m-am simtit foarte misto, desi eram printre necunoscuti (la inceput) insa unde o meritat fiecare cicatrice facuta :P sau mica arcada sparta :).

Nush daca e sa-mi privesc vreo poza/amintire de anul trecut pe care as fi vrut sa o mototolesc, sa o arunc la gunoi. Or fost unele momente mai dificile, dar in care am razbit....umflandu-le creierii pretenilor evident ;)) >:).

Nush daca amintirea e cea care m-o facut chefless sau prezentul ce s-o scurs....:-??, in orice caz, nu am un chef mirobolant si am simtit nevoia sa ma mai exprim si acilea, cu toate ca poate aceasta stare se va sterge odata cu evadarea din cotidian pe care o voi face alaturi de mos ene.

M-or napadit amintirile de la colind si mi-am incantat ziua cu "colinda trista", cu mentiunea ca mi-ar fi facut placere sa o ascult pe viu, asa cum o fost cantata in decembrie de un grup ce ne-am autointitulat afoni ;)).

Nu mai am chef si putere sa-mi amintesc, prefer sa simt, resimt unele sentimente.....
O cam veni mos Ene sa ma amendeze pentru parcarea treaza intr-un loc si timp nepermis.
O zi faina si plina de zambete ;)

Nestiut dar simtit

Probabil cu totii stiti ca mult prea cunoscutul nostru conducator din perioada socialista o murit, insa simtiti cu totii influentele lui in gandirea oamenilor.

Asa mi-o fost si mie dat sa cunosc, oameni care gandesc, conduc si mai rau de atat, pretind de la altii sa gandeasca si sa actioneze precum o fac ei...intr-un mod comunist.

Pe vremea cand imi primeam "povetele" de cum ar trebui sa gandesc si sa ma manifest, mi-o venit in minte melodia Adei Milea, care se potrivea beeeton contextului: "Ceausescu n-a murit".

Tuturor celor care si-au inghetat gandirea si simtirea in "glorioasa" epoca, le fac o dedicatie.... ;)

http://www.youtube.com/watch?v=TrxPTeewvnY

(Ada Milea- Ceausescu n-a murit)

O zi faina si la cat mai putine experiente cu de-al de mici Ceausisti ;)

Everybody hurts...sometimes

M-o cam cuprins melodia asta in ultimele zile.

La inceput mi-a placut foarte mult, inca imi place, insa starea s-o schimbat.

Dap....cu totii avem momente in care simtim durere, suferinta, stari naspa sau lipsa totala de chef, o stare letargica in care ne scaldam uneori si in care vrem sa fim uitati de cei din jur, o semiizolare de ceea ce reprezinta zi cu zi.

Revenind la melodie, mi-am reamintit de ea cand am vazut o persoana ce incepuse sa planga, nu un plans isteric, ci unul inabusit, care m-a impresionat, iar eu nu sunt o persoana usor impresionabila, dar uite ce face viata din om. Atunci mi-am dat seama, prin acel gest, cat inseamna unele persoane in ochii celorlalti, ca pot naste lacrimi unele momente trecute si ca pot fi aducatoare de zambete triste dupa aceea.

In orice caz, cum probabil nu ne place sa recunoastem, insa suferinta nu ne ocoleste, dar ne dorim sa nu se opreasca prea mult asupra noastra si sa gasim puterea de a trece peste.

O zi faina .....

http://www.youtube.com/watch?v=8r_ubcUd-gE

(The Corrs- Everybody hurts)

intrunesc sau nu punctul 5 din lista mea :-/

Aceasta este o postare scrisa pe telefon, la o nunta--> nu e foarte lunga :P.
Ma simt ca extrasa din lumea mea. Sunt in Bistrita la o nunta, nu-l cunosc decat pe mire si nici pe el prea bine. Sunt oameni care-mi plac foarte mult, desi n-am schimbat nici macar o vorba cu ei, sunt placuti, au ceva al lor care-i face sa fie cu lipici, mirele nu o glumit cand mi-o zis ca ma cazeaza la muzeu, desi io vedeam ca discutia ii la misto, nu mai am mult timp si ma voi convinge singura ca asa este.

Acum o inceput partea cu dansul , cea pe care o indragesc de-a dreptul...
Mi-am dat seama....inca de ieri seara, ca mi s-a pus dor si drag de o persoana cu care nu am mai vorbit de ceva vreme si careia ii port unele bucurii...infranate si nerecunoscute.

Am facut o pauza de o hora rapida, asa ca de incalzire. Mi-ar fi placut sa vorbesc cu cineva din Brasov, ca sa micsorez distanta de casa, insa nu mi-a raspuns la telefon :(.

Revin cu alte impresii.

Alte impresii spun cam asa: "haide, haide hai, fi cu tupeu nevasta". Cred ca la nivelul acesta am ramas olecutza in urma, nestiind, cu rushine in glas admitand, melodia ce zice pe refren(oleaca sa-mi caut fitzuica pe tel): "vrea gagica mea la mare ca e alba pe picioare".....eeeeh?
Recunosc ca acilea nu am stiut raspunsul, nici macar intrebarea nu am intuit-o.

Later edit:
A venit ora la care trageam pe dreapta.
Si da....chiar ne-a cazat omul la muzeu, cu joc si ritm in maxilar si mandibula, ne-am indreptat spre muzeu, cu ganduri si sperante ca printre ce-o fi acolo expus, au oamenii si paturi, avand un frigalau de numai in oscioarele mele ce se plimbau prin Sangeorz Bai.
Ne-am cazat la muzeu....suuuper misto, adica foarte fain, ca cica mi-am propus sa renunt la unele ticuri verbale pe care le-am insusit in trecut. Am avut o camera misto, cu caldura, cu apa fierbinte, cu asternuturi moi si calduroase, cu bun gust si cu o atmosfera foarte placuta.
A fost foarte misto cazarea noastra, mult mai placuta decat cea de la hotel si evident mult mai apreciata.
De dimineata am vizitat si muzeul, deoarece casa in care am fost cazati, era de fapt o casa in care stateau artistii ce creau diferite opere artistice.

Foarte misto si muzeul, daca aveti timp, sau mai ales drum, prin Bistrita-Nasaud, si puteti trece prin Sangeorz Bai, va invit sa vizitati Muzeul de Arta Comparata. Veti avea bucuria sa descoperiti bun gust, creativitate, lucruri inedite, neasteptate sau chiar negandite.

Opera pe care am apucat sa o fotografiez si sa o postez, este realizata de Daniela Fainis si se numeste Amintire I.

Poate in urmatoarele postari voi mai publica din pozele realizate in interiorul muzeului, pana atunci va urez un weekend beeeeeee ton :).

PS: uneori chiar sunt asa...ca la punctul 5 ;))

seniora....mangiare

Am fost ieri intr-o mica excursie de relaxare la Sighisoara...unii dintre voi stiu, ca i-am batut la cap cu iesirea asta ;)).
A fost f relaxant si placut, cel putin asa mi s -a parut mie a fi, sau asa e intotdeauna cand ajung in Sighisoara, pentru ca e orasul meu de suflet. Buna dispozitie a fost datorata si oamenilor dragi cu care am fost, vremii, care a fost suuuuper faina, neasteptat de cald si placut o fost....relaxare la maxim.
Motivul postarii nu este de a preamari orasul, ca toata lumea stie ca e unul frumos, ci de a povesti o intamplare de ieri ce s-o petrecut in timp ce noi mergeam spre gara pentru a ne intoarce in Brasov.
In micul nostru grup se afla o prietena, care nu vorbeste romana, iar pentru a fi ok, am discutat cu totii in engleza, fac precizarea asta pentru ca asa cum meream noi linistiti si relaxati spre gara, s-au atasat grupuletului nostru 3 copii de etnie rroma, care evident...erau in exercitiul functiunii, adica cerseau fraaate.
Prietena nevorbitoare de romana a dorit sa le dea ceva, a deschis geanta, era cu mana in ea, iar io de colo, ii spun ca nu tb sa le dea nimic pentru ca asa nu face decat sa incurajeze gestul lor de a cersi in continuare. A renuntat in a le mai da bani. Vazand astea, kinderii ne-au escortat pana la gara tot cersind si luandu-se de mine ca de ce nu o las sa le dea bani.
Vazand ei ca nu reactionam si ca noi ne conversam in continuare in english, incepe o tigancusa sa spuna: " seniora....mangiare", am ramas paf....adica fraaate, avem cersetori, dar nu de orice fel..ci cultivati bre, nu mare mi-ar fi fost uimirea sa-i descopar poligloti, sa inceapa sa spuna una alta prin diferite limbi.
Clar a fost o uimire pentru noi si nu numai....
Deci, pe cand mai aveti in gand sa le dati un ban cersetorilor, intrebati-i daca stiu sa ceara si in alte limbi straine, ca astia micii din Sighisoara au ridicat standardele deja in randul cersetorilor, altele sunt cerintele pe "piata muncii" (ca evident ca nu exista asa ceva in mentalitatea lor :) (a celor care cersesc, nu a tiganilor neaparat).
Deci....seniora...mangiare ;)

Si un big hug :)

OMG

Obisnuiesc sa utilizez OMG ironic, insa acum chiar ma sperie gandul ca unii oameni pot fi atat de ignoranti.
Imi completam declaratia 230 pentru redirectionarea a 2% din impozitul care merge la stat, din salarii si intreb lumea daca doreste sa faca la fel, fiind vorba de niste bani pe care nu-i da din buzunar, ci le gasesc o utilitate, alta decat cea de a merge la stat ca si impozit, iar raspunsul care e??? Nu, intreb, firesc mi se pare mie: "de ce?", ca nu-i dau. Explic ce si cum se intampla, ca prin aceasta actiune poate fi ajutata o asociatie, oricare dorita de ei, sa-si indeplineasca obiectivele propuse: sa ajute lumea in lupta cu cancerul, sa gaseasca solutii copiilor strazii, sa sprijine cercetarile derulate in diferite domenii de interes medical, etc. Raspunsul a fost, de asemenea, NU.
Inteleg ca nu vor sa faca voluntariat, ca nu au timp, bani, dispozitie sau mai stiu eu ce, insa pentru a completa o hartie care poate ajuta foarte mult, nu vad de ce nu ar fi dispusi sa faca acest minim efort, poate creierul meu nu e suficient de dezvoltat sau ingustat sa inteleaga o astfel de gandire...chiar nush :-??.
Am simtit nevoia sa-mi exprim in scris revoltarea simtita... Sorry daca celor ce citesc aici le-am lezat vreun drept, insa cred ca nu sunt astfel de persoane, care sa gandeasca asa, printre cei ce-si aloca timp sa mai citeasca una alta, sau sa se informeze.
Pentru toti cei care doresc sa ajute orice asociatie nonprofit prin redirectionarea celor 2%, ii invit sa completeze declaratia 230.
Pentru cei ce doresc sa redirectioneze acesti bani spre Hospice Casa Sperantei- asociatie ce se ocupa cu infrumusetarea ultimelor momente din viata celor bolnavi de cancer in stadiu final, ii invit sa downloadeze formularul de pe site-ul acestei asociatii, completat cu datele ei.

http://www.hospice.ro/campania2suta.php/

Acest formular se completeaza cu datele personale si lui i se ataseaza o copie dupa fisa fiscala eliberata de la locul de munca.
Acestea pot fi depuse pana in data de 15 mai la Finante.

O zi faina si sper sa fiti ocoliti de ignoranta altora!

Ochi umezi

Simt nevoia sa inghet starea pe care o am, intr-o astfel de postare.

Ma redescopar in fiecare zi, nu e ceva necunoscut pentru nimeni, ca probabil asta se intampla in cazul fiecaruia, insa cu atat mai mult aceasta redescoperire aduce zambete de bucurie, ochi umezi de fericire, si starea aia de good mood ce te cuprinde pe interior, sentimentul ala ca nu e gol pe interior, ci ca e pliiiiiiiiiiiiiin.

Asa mi-a fost dat sa traiesc in ultima vreme....motivul ochilor umezi este dat de o bucurie mica pentru altii, insemnata pentru mine.

De ceva vreme tot ma trage inima sa cumpar diferite lucruri: forme pentru ghips, creioane, tot felul de lucruri din aria asta.

Ai mei m-au fericit cand, intorsi acasa dintr-o excursie, mi-au adus o cutie de creioane cerate.... :"> ...fusei f happy.

Starea s-a reactivat aseara, cand un pretin mi-o dat vestea ca mi-o adus 2 cutii de creioane cerate din excursia in care a fost impreuna cu alti prieteni.

Happy Happy Happy Happy :D :D :D :D :D

Acestea sunt cuvintele ce au putut caracteriza sentimentul trait si ochii umezi...... de fericire.

Ca urare de sfarsit de postare.....

O zi faina, o evadare in lumea interioara, un zambet larg de fericire si daca e nevoie....ochi umezi.

http://www.youtube.com/watch?v=GlGLAAMXAyk

(Daca vesel se traieste)

unul mic si am iesit...:)

M-o palit somnul rau de tot, dar ma tin pentru a scrie un mic textuletz si sa o intind la somn.

De cand am venit saptamana trecuta pe jos din oras, pe drumul lung, am gandit a mai impartasi din ganduri ca am ramas restanta.... :">

Evident ca nu voi incepe azi sa le insir....nu de alta, dar sunt prea tentata de a ma intinde la somn ....:">.

O zi linistita a fost cea de azi, cu sapaturi si cautari pentru tema ce urmeaza sa o pregatim in echipa la master si cu muuulte ganduri...cred :-?.

Chiar ma gandeam ca desi mi-s blindata de telefoane, ca au ramas pe capul meu unele, iar altele erau deja in grija mea, nu s-a intamplat azi sa le utilizez, decat foarte putin. Ma mai gandeam ca timpul pe care-l am la dispozitie ar putea fi foarte bine folosit in a termina cartile incepute oleaca mai demult....ca numarul lor creste si nu de alta, dar sunt altele ce mi-au trezit interesul in a le descoperi, insa nu as vrea sa ma mai apuc de vreuna pana nu apuc sa le gat pe cele deja incepute.

Ma gandeam...ma gandeam ....si nu am ajuns sa termin de gandit ceea ce gandeam....am mai multe dorinte cu statusul de pending....vedem si in ce masura se pot realiza. La unele am renuntat eu, la altele as vrea sa nu renunte ele la mine....vedem in ce masura e realizabil si posibil....

Un text mic, dupa cum am promis in titlu am scris....asa ca am iesit ;).

O zi faina si spooooor, ca doar ii primavara si ar tb sa fim intr-o dinamica iesita din comun :).

All I know

Aseara am descoperit mai multe melodii ce mi-au bucurat si totodata, mi-au intristat seara. De cateva zile am seara o stare acuta de lene, mi-s chefless rau, nush care e motivul, incerc sa mi-l descopar, insa pana acum, fara prea mari reusite.

De felul meu, ascult muzica direct de pe youtube, pentru ca am mai multe posibilitati de a alege melodii, unele pe care nu le stiu, altele care ma ung pi suflet cand le ascult, si astfel descopar noi melodii...fiecare cu duiosenia si specificul ei.

Aseara a fost seara dedicata clipurilor celor ce au participat in concursul American Idol, de fapt mai mult pe finalisti m-am axat in ascultare :"> :"> :">.

La acest concurs, a iesit castigatoare Kelly Clarkson. Are unele melodii care-mi plac foarte mult, creaza o stare pe care nu o pot defini, dar vin numai bine la starea mea de om chefless pe care o am cateodata. Tocmai din acest motiv mi-am indreptat atentia spre melodiile ei, iar aseara am dat peste o melodie, care cred eu ca se potrivea foarte bine unor timpuri trecute, insa nu mi-a fost dat atunci sa o descopar pentru a o putea asculta si simti in toata cotloanele corazonului meu..

Bine, starile nu-mi sunt straine acum, insa as putea spune ca sunt estompate, nu mai au aceeasi intensitate, de fapt cred ca s-au atenuat cu totul, dar mi-ar fi placut sa descoper melodia oleaca mai devreme 8->.

M-am chinuit sa dau peste melodie sa o pot asculta in felul meu caracteristic (pe repeat o perioada indeeeeelungata), insa nu am gasit-o :(. Poate trebe sa ma agit mai mult, sa incep sa stressez si alti prieteni pentru a putea avea melodia pe calculator. Si probabil asa voi face >:) >:) >:).

Pana una alta, poate se transmite aceeasi stare....so "All I know"

http://www.youtube.com/watch?v=CCQMQo6fC6k

O zi faina ;)

nush ce titlu sa pun :-?

Azi am rezistat eroic si fara o foarte multa oboseala in campul scolii :), in sensul ca am avut ore de la 9:30 pana la 18:30....dar am biruit. Oricum, nu mi se pare chinuitor sa stau atat la facultate (inca) deoarece inca sunt "oau" fata de ceea ce mi se intampla, sunt prea incantata de moment incat sa pun la socoteala oboseala fizica de a sta intr-o cladire atatea ore.
Am avut si o prezentare, care sper io sa fi iesit ok, lumea cred ca s-o simtit bine...sau sper cel putin :-s. Ne descoperim pe zi ce trece si este o experienta placuta...ne sudam putin cate putin intr-un colectiv misto...asa sper :D.
Parca ar fi o etapa a unui proces de maturizare, sper ca nu al meu :P, insa e foarte placut sentimentul....sper sa nu cobesc :-s, dar suntem un grup heterogen si ne intelegem deocamdata :).
Anyway....mi-am infipt neuronii intr-o piesa pe care mi-am reamintit-o scormonind pe youtube. E foarte linistitoare, ca si linie melodica, ca la versuri nush ce zice :">.
Sa nu creez curiozitati, melodia este cea candata de Alexandru Andries- Cea mai frumoasa zi :).
http://www.youtube.com/watch?v=yaUwrIyKiNk

Si totusi....cred ca cea mai frumoasa zi a fost la inceput....cand nu ma puteai minti (nu e cu subinteles, doar cu reflectare).

Ca tot povesteam in postarea trecuta de good mood-ul ce l-am avut, sper in repetarea acestuia, in declansarea lui 8->.

Poza nu este intamplator aleasa :). Este una dintre pozele recent realizate si care-mi place foarte mult pentru simplitatea ei, ar reprezenta inchegarea unui colectiv, sedimentarea unor cunostinte, legarea unor prietenii si frumusetea ansamblului :).

Si pentru ca inainte de a-mi lua jucariile si a le depozita in taramul viselor, am dat peste o alta melodie foarte draga mie, o voi reaminti si pe aceasta 8->.
http://www.youtube.com/watch?v=tmzoN_afPGk&feature=related
Pasarea Colibri- Scrisoare de bun ramas

O duminica faina sa ai!

Good Mood...fara numar sper sa fie:)

Sunt intr-o stare de foarte bine si vreau sa mentin aceasta stare.... 8->.

Good mood-ul meu se datoreaza in mare unei sume de sentimente de implinire pe care le-am trait in ultima vreme, de fapt ieri :P.

M-am trezit la ora 5 si ceva...dimineata #-o, pentru a participa la Ziua Trabantistelor, ce avea loc la Bucuresti. Io eram constienta de aceasta zi, inca de anul trecut, cand am participat prima data ....dintr-o mare curiozitate :).

Insa auzisem ca trabantistele aveau ganduri de a merge spre Giurgiu, deci imi era cam peste mana sa merg si eu, plus ca al meu trabi e inca shifonat :">. Stiam ca nu voi merge, pentru ca singura am ajuns la aceasta concluzie :P, asa ca mi-am luat belete la taetru, la o piesa de teatru pe care am asteptat-o de anul trecut. De fapt am terorizat-o pe tanti de la casa de belete de la Teatrul Dramatic. La fiecare piesa la care mergeam sa cumpar belete o intrebam: "Cand se joaca "Variatiuni Enigmatice"?" deja cred ca se saturase saraca femeie de mine, asa ca o fi insistat: "Domne, cand jucati piesa asta, ca am una care ma tot intreaba de piesa??!!".

Acum vreo 2 saptamani am aflat ca se va juca aceasta piesa din nou, am dat sfoara-n tara si m-am dus de am luat belete \:D/ (happy happy joy joy).

Sambata m-o sunat o pretina ca sa merem cu alti trabantisti la Bucuresti...si m-o corupt...:">. Am ales sa merg cu conditia sa ajung home pana in ora 18 :D....zis si facut #:-s.

Am plecat de dimineata din Brasov pentru a ajunge, teoretic, la ora 10:30 la Parcul Carol din Bucuresti, ca evident ca nu am ajuns la ora initiala ;)).

Drumul o fost cu super emotii...nu pentru ca nu as mai fi fost intr-un Trabant pana atunci (ca lumea care ma cunoaste, stie ca nu fu asta motivul :P), ci pentru ca nenea care-l conducea nu-mi dadea starea de siguranta in masina :-s. In orice caz am ajuns cu bine la Bucuresti #:-s #:-s #:-s.Trabi-ul in care am fost era din 1964,deci 45 de ani face acum, in 2009, iar imediat face juma de secol, si inca mergea (ca sa raspund curiozitatilor altora :P).

La Bucuresti, printre trabantisti am zarit-o pe Ligia Stan- o actrita de la Teatrul Dramatic din Brasov, care m-o impresionat la un monolog sustinut de ea, in 50 de minute.

Mi-o fost asa sa ma bag in seama cu ea, ca erau si altii acolo, dar la urmatoarea oprire a trabantistilor, pentru ca am mers in coloana prin Bucuresti, m-am infipt sa ma duc la ea. Era cam aiurea momentul, statea in masina cu geamul intre deschis, desi era clar ca ma duc spre ea, se manifesta ca si cum as fi gresit drumul :P. I-am zis ca o cunosc din pozitia de spectator la piesele de teatru din Brasov. Atunci s-a mai luminat la fata, o fi zis ca nu sunt chiar o trabantista cu vaca, pentru ca mai erau si alte persoane care se manifestau asa, deci era f ok ca ea sa creada asta :P. I-am zis multumesc pentru Fuck.You. Europa si ma chinuiam sa-mi amintesc piesa ce avea ca poster 2 persoane tinandu-se de mana, insa neuronul meu dadea rateuri mari :">. Mi-a zis ca va reveni in Brasov pentru a juca in "Colonelul si pasarile", o piesa pe care o vazusem si incercam, in moment ce vorbeam cu ea, sa-mi aduc aminte in ce rol o jucat ea, insa fara prea mari rezultate, ca sa ma lumineze o pretina, ca poate e alta distributie ;).

Nu a fost foarte lunga conversatia, doar asa, ca sa nu fie aiurea, i-am urat o zi placuta in continuare, sau cred ca o zi buna i-am zis, ca asa se zice de fel, sau asa-mi iese mie pe gura mai usor ;)), iar ea, cu un chip luminat si un zambet pe fata mi-o urat o zi frumoasa in continuare sa am. Am fost happy ca am avut curajul sa ma bag in seama, si nu mai stiu, dar aveam o stare de good mood, care compensa stressul trait pe drumul spre Bucuresti.

Dupa aceea a fost un moment de agitatie pentru a prinde maxi taxi de la ora 14, ca sa ajungem in timp util home, io eram cu amica ce m-o corupt sa mergem la Ziua Trabantistelor.

Am ajuns home....cu foamea-n matze, ca era ora 18 si io traisem cu 2 sandwichuri care nu erau suuuper mari, chiar mici erau. Hop top, eram la teatru in momentul urmator, impartind lolypop :P, sau acadele, asa ca de martisor :).

M-am bucurat ca pretenii cu care iesisem la teatru nu se asteptau ;)) :D:D:D:D:D. Am fost si la suc dupa...or cam facut bascalie de Nelutzu, mititelul, am incercat sa-i iau apararea, insa fara prea multe sanse de izbanda.

O fost o zi cu bucurii si impliniri, iar azi s-o prelungit good mood-ul, care sper sa se mentina...nush daca venirea primaverii ii de vina, poate o fi contribuit si ea.

Or fost mai multe ce s-or intamplat, nu le-am insirat pe toate de teama sa nu plictisesc lumea ce citeste acilea, si pentru a pastra posturile cat de cat scurte, ca sa nu primesc reclamatii :">.

Ca sa nu o intind pe final, o zi faina sper sa ai si muuult good mood :).

http://www.youtube.com/watch?v=Ol8b98BW7vU

imi place 8->

Imi place ca in fiecare seara prelungita pe care mi-o petrec cu treaba fiind la calculator (sesiunea e de vina :-< ) este in compania mai multor melodii.

Imi place ca mai mereu aud Nicu Alifantis- A venit toamna..... 8->

Ceea ce nu-mi place e ca trebuie sa fie o seara atat de tarzie pentru a putea lucra si concentra.

Si nu-mi mai place ca mereu mi se face frig in jurul acestei ore... organismul meu probabil tzipa de somn si eu nu-l bag in seama deloc :-s. Citisem intr-o carte pe care am primit-o s-o citesc :D:D:D (me happy) ca temperatura corpului scade in timpul somnului, iar frigurile mele din aceste ore sunt indicii de urmat ca ar cam trebui sa merg si io la somn....

Imi place seara tarziu, ca sa nu spun noaptea:P, pentru ca e liniste si ma pot concetra.

Imi place ca nu e agitatie si am inspiratie.

Imi place ca sunt acompania de muzica buna si faina, cari ma unjii pi suflet, ca sa zic asa:).

Imi place ca aproape fiecare melodie imi aminteste de cate o persoana cunoscuta, un amic, o cunostinta, o intamplare, o amintire, un gand inrudit cu altul... o stare.

Imi place ca am putere sa trag pe dreapta si sa inchid obloanele de pe ochi.

te saluta gashca :)

Am o gashca mica ce saluta mandra lumea din lista de messenger :).

Cu ocazia curateniei ce s-o ivit pe birou, i-am lipit de glie pe cei ce ne privesc din poza, asta pentru ca nu prea aveau ei stabilitate pe picioarele lor.

Sunt o fana a jucariilor/lucrurilor realizate din lemn... :">.

Imi amintesc cum am cumparat creioane cu guma in forma de pestisori, creioane cu omuletzi, din lemn creati, sau cu animale :D.

Din achizitiile mele baietul si fatha i-am luat din Sighisoara, acum vreo 2 sau 3 ani de zile, oras ce mi-e foarte drag, pana sa cunosc Timisoara o fost pe locul 1 in topul preferintelor, insa fu detronat, pentru ca am descoperit orasul din vest, de fapt au fost zile foarte placute si misto in Timisoara si de aceea mi s-o lipit de corazon. Inca mai trebuie sa ajung sa ma dau cu vaporasul pe Bega, e promisiune :D.

Oricum, privind in urma redescopar Sighisoara si sentimentul ca se afla in top, ca arhitectura, ca liniste, ca sentiment degajat de zidurile cetatii 8->.

Am o girafa confectionata din lemn, pe care am cumparat-o odata cu un broscoi pe care l-am ales in felul urmator: era vreo 22 ceasul, eram pe la parcul central, cand lumea ce avea marfa expusa p-acolo si-o strangea, io am ginit brelocurile si m-am infipt in ele. Sun o pretina si o intreb, fara introducere sau alte forme de salut: "spune repede...rosu sau verde", ea era /:) (o fi zicand ca Mada o luat-o p imash rau) si asa am luat broscoiul, sau pe Florin cum e mititelul botezat :).

De fapt in poza sunt concetrate farami de amintiri, pe care cu drag le mai port in suflet :).

Mai am un breloc- ca de fapt nu aveam destule :P, cu "bed company". Io am zis de pe atunci ca o gresit brelocul, ca trebuia sa ia cu "bad", dar noh :).

Sa nu-l uit pe shoarecul albastru, care-i introdus in gashca de anul trecut, cand evident ca l-am luat pentru cum arata, nicidecum ca-i plin cu gel de dush :"> :"> :">. Cata vreme o vazut el Brasovul din ghiozdan, pana m-am simtit sa-l plantez pe birou #-o.

Mai am ursii cocotzati pe suport si niste magarusi. Sunt cu destinatii pestrite, adica fiecare magarush fu de prin alte parti luat/ primit. Atata i-am zis unei pretine cand i-am vazut pixul, ca mai misto e magarusul ei ca al meu, ca al meu e cam palid si hepatizat, incat saraca fata s-o simtit si mi l-o daruit :">, iar cel alb- negru l-am luat din Bran, vara trecuta, cand o fost intalnirea trabantistilor, de s-o tinut la Rasnov :).

Chiar am strans farama cu farama si le-am arhivat in poza asta, ca oricum vroiam sa ma exprim ca am mai arhivat si alte sentimente cuprinse-n mesaje si ganduri, dar care or trecut, s-or sedimentat in corazon, unele chiar or impietrit acolo, fara sanse prea mari de a mai rasari.

Io asa sper, sau daca e sa creasca, sa fie pentru alte persoane.

Mai am omuletzi, animalutze primite, insa inca nu le-am lipit pe birou, cum au patit acestea :-$.

Sper ca aceasta gashca sa se mareasca, nu prin prezenta lor fizica pe birou ci pur si simplu prin buchetul de sentimente ce curg din elementele componente: amintiri, stari de good mood, locuri vizitate, oameni dragi, prieteni:).

Si in final....

Te saluta gashca ;)

Leapsa :)

Probabil va este cunoscut, din posturile anterioare, site-ul http://www.lumebuna.ro/, site prin intermediul caruia am aflat si participat la free hugs in decembrie, despre care se stie ca o fost suuuper misto :D.

Am primit o leapsa de la Mihai si a trebuit sa o onorez, cu placere de altfel, insa cu intarziere :"> :"> :">.

Va invit sa impartasiti vesti bune pe http://www.lumebuna.ro/ si sa ne bucuram impreuna de lucrurile pozitive ce ni se intampla, sau macar sa visam ca ni s-ar putea intampla :).

Take care!

fara titlu :)

Io stiu ca sunt codasa in a face publice unele idei si sentimente ce ma cuprind, insa timpul e dusmanul meu, mai mereu.....

Mi-am amintit de o melodie pe care o ascultam cu foarte mult drag anul trecut....8->

Melodia am ascultat-o cam prin aprilie cred, intens :P, am precizat momentul tocmai pentru a nu se creea confuzii :D.

Sper sa fie la fel de placut sentimentul creat de ascultarea melodiei.

http://www.youtube.com/watch?v=L-xTwtEFqts&feature=related


Sa auzim de foarte bine ;)

Viata prin ochii copiilor :)

La capitolul "scris pe blog" raman in urma se pare, iar pentru a recupera, voi posta un articol scris cu mult drag, cu speranta implinirii si a succesului acestui proiect.

"Pentru ca adeseori ne amintim cu placere de vremurile copilariei, cand grijile nu erau pentru noi, cand ne puteam juca intreaga zi, fara teama ca nu vom mai avea timp sa terminam proiecte, teme si sa intreprindem activitati importante in viata noastra de serviciu, consideram ca avem dreptul de a revedea viata prin ochii copiilor, care progreseaza prin explorarea lumii si adresand aceeasi intrebare : de ce? .
Copiii sunt cei care ne coloreaza universul vietii, ne dau putere sa mergem mai departe, ne bucura prin zambetele lor, ne insenineaza ziua ingreunata de deadline-uri, bugete, insatisfactii, dezamagiri, pe care, in vremea copilariei noastre, noi nu le cunosteam.
Prin ochii copiilor, il revedem in fiecare an pe Mos Craciun, ne bucuram alaturi de ei pentru darurile primite si ne punem dorinta anului urmator, sa aduca in sacul sau mai multe dulciuri, mai multe jucarii, iar pentru noi, cei care am incetat sa mai fim copii si am devenit adulti, ne rugam ca Mos Craciun sa nu ne uite, sa fie mai darnic in sanatate, impliniri si fericire.
Copiii nu au aceleasi dorinte ca si noi din partea Mosului, deoarece acestea sunt elemente in care ei deja traiesc, iar ceea ce face ca lumea lor sa fie implinita si conturata sunt jucariile si dulciurile.
Pentru noi, ceea ce ne bucura acum, mai mult ca oricand, este sa descoperim lumea prin ochii copiilor, prin inocenta si puritatea varstei pe care ei o traiesc, prin universul lor unic, in care fiecare fenomen isi gaseste explicatie.
Haideti impreuna sa facem cunoscute adultilor explicatiile copiilor referitoare la ceea ce se intampla in viata, sa-i incurajam sa expuna viata prin ochii lor si sa ne bucuram alaturi de ei, de fiecare poveste cu oameni buni si rai, de fiecare zambet de incantare, de o inima plina de bucurie si implinire, de inocenta si creativitatea lor!
In acest scop, va invitam sa fiti parte implicata in Proiectul “Viata prin ochii copiilor” , sa incurajati expunerea libera si neingradita de rigorile vietii in compunerile si lucrarile de creatie ale copiilor pe care dumneavoastra, cu experienta si profesionalism ii indrumati in orele de curs.
Haideti, prin lucrarile copiilor, sa evadam in lumea lor, o lume lipsita de griji si stress, o lume minunata, cum un cantec o numea, o lume a implinirilor si succeselor, unde esecurile si nedreptatea nu au loc, o lume plina de speranta si entuziasm, o lume creata in spiritul lucrurilor si emotiilor pure.
Prin acest proiect, oferim o noua viziune asupra celor ce ni se intampla zilnic- prin ochii copiilor, persoanelor care vor citi si viziona lucrarile copiilor. Dorim, ca prin intermediul viziunii copiilor asupra vietii, sa ne intoarcem asupra inocentei, reconstruindu-ne o noua lume, cea lipsita de griji, sentimente de ura, nedreptate, nefericire sau neimplinire."

Enigma- Return to innocence
http://www.youtube.com/watch?v=-JpJjsHgYHA

:)
http://www.youtube.com/watch?v=GlGLAAMXAyk

O duminica faina si relaxanta;)