vineri, 23 ianuarie 2009

Leapsa :)

Probabil va este cunoscut, din posturile anterioare, site-ul http://www.lumebuna.ro/, site prin intermediul caruia am aflat si participat la free hugs in decembrie, despre care se stie ca o fost suuuper misto :D.


Am primit o leapsa de la Mihai si a trebuit sa o onorez, cu placere de altfel, insa cu intarziere :"> :"> :">.

Va invit sa impartasiti vesti bune pe http://www.lumebuna.ro/ si sa ne bucuram impreuna de lucrurile pozitive ce ni se intampla, sau macar sa visam ca ni s-ar putea intampla :).


Take care!

sâmbătă, 17 ianuarie 2009

fara titlu :)


Io stiu ca sunt codasa in a face publice unele idei si sentimente ce ma cuprind, insa timpul e dusmanul meu, mai mereu.....

Mi-am amintit de o melodie pe care o ascultam cu foarte mult drag anul trecut....8->

Melodia am ascultat-o cam prin aprilie cred, intens :P, am precizat momentul tocmai pentru a nu se creea confuzii :D.

Sper sa fie la fel de placut sentimentul creat de ascultarea melodiei.

http://www.youtube.com/watch?v=L-xTwtEFqts&feature=related


Sa auzim de foarte bine ;)

duminică, 11 ianuarie 2009

Viata prin ochii copiilor :)


La capitolul "scris pe blog" raman in urma se pare, iar pentru a recupera, voi posta un articol scris cu mult drag, cu speranta implinirii si a succesului acestui proiect.

"Pentru ca adeseori ne amintim cu placere de vremurile copilariei, cand grijile nu erau pentru noi, cand ne puteam juca intreaga zi, fara teama ca nu vom mai avea timp sa terminam proiecte, teme si sa intreprindem activitati importante in viata noastra de serviciu, consideram ca avem dreptul de a revedea viata prin ochii copiilor, care progreseaza prin explorarea lumii si adresand aceeasi intrebare : de ce? .
Copiii sunt cei care ne coloreaza universul vietii, ne dau putere sa mergem mai departe, ne bucura prin zambetele lor, ne insenineaza ziua ingreunata de deadline-uri, bugete, insatisfactii, dezamagiri, pe care, in vremea copilariei noastre, noi nu le cunosteam.
Prin ochii copiilor, il revedem in fiecare an pe Mos Craciun, ne bucuram alaturi de ei pentru darurile primite si ne punem dorinta anului urmator, sa aduca in sacul sau mai multe dulciuri, mai multe jucarii, iar pentru noi, cei care am incetat sa mai fim copii si am devenit adulti, ne rugam ca Mos Craciun sa nu ne uite, sa fie mai darnic in sanatate, impliniri si fericire.
Copiii nu au aceleasi dorinte ca si noi din partea Mosului, deoarece acestea sunt elemente in care ei deja traiesc, iar ceea ce face ca lumea lor sa fie implinita si conturata sunt jucariile si dulciurile.
Pentru noi, ceea ce ne bucura acum, mai mult ca oricand, este sa descoperim lumea prin ochii copiilor, prin inocenta si puritatea varstei pe care ei o traiesc, prin universul lor unic, in care fiecare fenomen isi gaseste explicatie.
Haideti impreuna sa facem cunoscute adultilor explicatiile copiilor referitoare la ceea ce se intampla in viata, sa-i incurajam sa expuna viata prin ochii lor si sa ne bucuram alaturi de ei, de fiecare poveste cu oameni buni si rai, de fiecare zambet de incantare, de o inima plina de bucurie si implinire, de inocenta si creativitatea lor!
In acest scop, va invitam sa fiti parte implicata in Proiectul “Viata prin ochii copiilor” , sa incurajati expunerea libera si neingradita de rigorile vietii in compunerile si lucrarile de creatie ale copiilor pe care dumneavoastra, cu experienta si profesionalism ii indrumati in orele de curs.
Haideti, prin lucrarile copiilor, sa evadam in lumea lor, o lume lipsita de griji si stress, o lume minunata, cum un cantec o numea, o lume a implinirilor si succeselor, unde esecurile si nedreptatea nu au loc, o lume plina de speranta si entuziasm, o lume creata in spiritul lucrurilor si emotiilor pure.
Prin acest proiect, oferim o noua viziune asupra celor ce ni se intampla zilnic- prin ochii copiilor, persoanelor care vor citi si viziona lucrarile copiilor. Dorim, ca prin intermediul viziunii copiilor asupra vietii, sa ne intoarcem asupra inocentei, reconstruindu-ne o noua lume, cea lipsita de griji, sentimente de ura, nedreptate, nefericire sau neimplinire."

Enigma- Return to innocence
http://www.youtube.com/watch?v=-JpJjsHgYHA

:)
http://www.youtube.com/watch?v=GlGLAAMXAyk

O duminica faina si relaxanta;)

miercuri, 31 decembrie 2008

balantza

imi adun tendoanele si ligamentele si reeeeeeeeeevin :D


Dap...o venit vremea sa fac socoteala anului ce-o trecut.
Socoteala asta o venit ca urmare a urarilor facute cu ocazia sarbatorilor de iarna si cu cea a schimbarii anului. Toata lumea doreste ca anul ce vine sa fie si mai bun ca anul ce-a trecut, insa ma gandesc, daca anul ce s-a gatat a fost unul foarte bun, atunci nu am da dovada de lacomie in a ne dori si mai mult bine, daca binele avut a fost suficient, sau poate chiar mai mult decat am fi crezut noi ca ne este suficient?
Dap, de aici a pornit si ideea de a face o balanta a celor ce mi s-au intamplat anul trecut.
Ianuarie:
O debutat suuper. Adica a fost foarte placut inceputul- ca momente de bucurie si fericire simtite in primele zile ale anului, in sensul ca o venit in Brasov o persoana care-mi era foarte draga mie. Am o poza pe care obisnuiesc sa o utilizez la avatar, in care am privirea foarte senina, cred ca revarsa bucuria si good mood-ul in momentul in care mi s-a facut poza. Tin minte ca eram concentrata rau de tot sa nu tin ochii mici -cum obisnuiesc sa fac din cauza luminii, ca sa am si io o poza de la Cetatea Rasnov, cu tot cu peisajul din spate, iar cand am ajuns acasa si am descarcat pozele, am observat ca se dusese a mea concentrare impreuna cu ale mele dorinte de a avea peisajul de sus de la cetate, insa am ramas cu o poza reusita (foarte as putea spune, insa nu vreau sa-i creasca coarne persoanei care mi-a facut poza :D) si cu niste momente foarte placute.
Cu aceasta ocazie am incasat si una dintre imbratisarile amintite intr-unul din posturile anterioare.
O alta experienta interesanta de care mi-am amintit este cea finalizatoare a modulului pedagogic, in sensul ca a trebuit sa predau la Mesota o ora de informatica. Si acum tin minte cum m-au trecut toate caldurile si emotiile ca eram in fata atator ochi #-o. Dar a trecut si aceasta experienta si a trecut cu bine si o multumire foarte mare: cea de a cunoaste o profa misto, care mie mi-a placut foarte mult cum a predat, cel putin asa mi-a ramas mie impresia dupa orele la care am asistat mai cu chin, mai cu jale, pentru ca trebuia sa-mi fac prezentele pentru modulul pedagogic. :)
http://picasaweb.google.ro/madalinaursu/Ianuarie#
Februarie:
Tin minte ca aveam cartela Cosmote si ma palavrageam de zor prin intermediul ei, iar cu aceasta ocazie am vorbit si cu un trabantist, din Cluj, care s-a nimerit sa vina in Brasov in zilele urmatoare, imi amintesc ca era pe la inceputul lui februarie.
Cu aceasta ocazie imi reamintesc si de bucuriile izbucnite pentru o persoana pe care o cunosteam de ceva vreme si cu care lucrasem, si pe care o luam cu dvs la inceput (minte de kinder:P), omul fiind cu cativa ani mai mare ca mine, nu multi, dar noh :">.
A fost o perioada de intensitate emotionala ;)), mai ales ca bucuriile alea incepeau sa ma cam cuprinda :">. Dar o trecut :).
Am cunoscut un trabantist brasovean.
Martie:
Aici mai e de povestit una alta:).
Stiu ca pe 2 martie am plecat spre Bucuresti impreuna cu inca 3 trabantisti pentru a participa la Ziua Trabantistelor, un eveniment organizat de multi ani in capitala.
Tin minte ca am ezitat sa merg, deoarece nu ma mai tinea buzunarul sa fac un plin, dupa ce investisem bani in siguranta mea, prin repararea franelor si aprinderii lui trabi.
Trabantistul intalnit in februarie a facut posibila participarea mea la aceasta prima intalnire cu lumea trabantistilor, zic asta pentru ca a gasit o pereche ce or venit cu mine si am facut jumi-juma benzina pana in Bucuresti.
Pe drum am avut ceva probleme cu trabi, in sensul ca-i tot sarea un arc de la cablul de acceleratie, iar Nelutzu- cum e el alintat, mergea pe pilot automat, nici nu trebuia sa mai apas acceleratia:).
Tin minte ca am plecat din Brasov duminica dimineata, pe la 7:00 si era un friiiiiiig si ningeaaaa #-o, si am ajuns in Bucuresti pe la 10 si ceva, aproape de 11, insa era un soare si asa de cald 8->. Noi eram echipati de parca veneam direct de pe munte, comparativ cu trabantistii din capitala ce ne asteptau pentru a putea porni in coloana prin Bucuresti. Retin ca am vazut Arcul de Triumf din 3 parti, de atata ori am tot dat tarcoale locului ;)).
Dupa aceasta parada la care au participat vreo 50 de trabantisti, daca nu gresesc, ne-am strans in curtea ACR-ului, nush de pe unde, ca eram in aer p-acolo :D, si am participat la un concurs de indemanare. Am zis ca daca tot am batut atata drum, macar sa particip si eu ....si ca sa vezi norocul incepatorului (in ale trabantelii ma refer:P) am venit acasa cu locul 1 :">. Neasteptat si imbucurator momentul in care m-o strigat ca sa-mi dea diploma si trofeul :).
Dupa aceea, miercuri am revenit in Bucuresti pentru o mica iesire ce avea sa se prelungeasca pana duminica.
Acilea nu au fost toate roz, adica o fost bucurie mare ca m-am intalnit cu persoanele dragi din Bucuresti, insa am apucat sa atrag si o suparare mare de partea mea, atat de mare, incat nu s-a remediat pana in prezent, ma refer la nivelul avut inainte de a atrage supararea.
O fost o luna in care stima mea de sine o inregistrat si cote mai scazute, in incercarea de a remedia ceea ce a fost atat de suparator incat o provocat o raceala din partea unei persoane.
Or mai fost incercari insa fara rezultat pozitiv.
http://picasaweb.google.ro/madalinaursu/Martie#
http://dealbu.free.fr/qc/forum/viewtopic.php?t=1930
Aprilie:
Am avut curajul si indrazneala sa raspund unui mesaj de pe grupul facultatii, cel care anunta desfasurarea unui training pe tema calitate in invatamantul superior. Am inceput prin compunerea scrisorii de intentie, care trebuia sa fie convingatoare si sa arate entuziasmul si dorinta mea de a participa la un astfel de training. O trecut si momentul ala, am aplicat, iar sambata am aflat ca fac parte din grupul ce va participa la training. O saptamana cu toate asigurate in Bucuresti 8->.
Retin ca luni am plecat spre capitala, cu gandul de a rezolva cat mai multe treburi :D. Dupa ce m-am cazat la hotel am inceput sa bantui prin oras, ca i-am cumparat lui trabi praguri, cu un alt trabantist m-am intalnit sa-mi dea stergatoarele pe care le negociasem pe forum, iar mai incolo, in aceeasi zi, am iesit de am cumparat camera foto. Deci treburi serioase, nu gluma :P.
Trainingul o tinut pana duminica (15-20 aprilie retin), timp in care am cunoscut oameni misto, am lungit serile in noapte, am participat la diferite activitati incluse in training si am creat noi prietenii.
Colega de camera fu o mare bucurie ca am cunoscut-o, deoarece, desi o persoana mai tanara ca mine, a reusit sa ma uimeasca prin maturitatea si gandirea ei. Inca mai pastram legatura, cand ajung io prin Cluj, sau ea prin Brasov.
Sunt mai multe persoane misto cunoscute acolo, unele pe care am apucat sa le reintalnesc anul ce-o trecut, sa le revad cu diferite ocazii. Cu cele cu care inca nu am avut ocazii sa ma mai intalnesc, mai discutam pe messenger:).
A fost o experienta foarte misto deplasarea asta la Bucuresti. Desi mi-a placut foarte mult, cu tot ce s-a intamplat, am venit acasa destul de shucarita, pentru ca am realizat ca Brasovul e atat de inchis comunicarii si dezvoltarii studentilor, in sensul ca nu aveam organizatii studentesti care sa se implice in activitatea universitatii, nu aveam traininguri, nu aveam mai nimic, iar io, care teoretic terminam 2 facultati, ma vedeam foarte in urma, ca si dezvoltare, spre deosebire de cei care au avut posibilitati si au si profitat de ele.
Dap....asa fu experienta mea de Bucuresti pe luna aprilie, dar repet ca a fost foarte misto, si pentru ca mi-a deschis o noua viziune, un nou drum, din care am avut numai de castigat pana acum. (multzam)
http://picasaweb.google.ro/madalinaursu/Aprilie#
http://picasaweb.google.ro/madalinaursu/Aprilie#
Mai:
Ehhh, o venit si luna mai....soarele dadea sa ne cucereasca prin razele lui, incepeau grijile si stressul ca imediat vine sesiunea si licenta peste mine:D.
In mai retin ca am jucat tenis de camp :), intr-o duminica de dimineata rau, adica pe la 9:).
Am mai cunoscut si alte persoane care mi-au devenit dragi, tot in mai, cu unele chiar am intensificat sentimentele :P, insa mai tarziu asta:).
Tot in mai am aflat de o conferinta ce urma sa aiba loc in Timisoara, se numea Zilele Tehnice Studentesti si se desfasura intre 11 si 18 mai. Eram super happy ca am aflat de ea, pentru ca iarasi...era o saptamana de cazare si masa asigurate :).
La conferinta am participat datorita unei persoane cunoscute la trainingul din luna precedenta ce s-o tinut in Bucuresti. Am avut norocul sa particip deoarece io nu aveam nici o tangenta cu domeniul ingineresc, pe care a fost cladita conferinta, insa am avut lucrarea de licenta ce se potrivea domeniului si fusei admisa. Foarte happy am fost atunci, asta pana mi-am amintit brusc faptul ca aveam stabilit cursul festiv de la stiinte economice stabilit pe 12 mai. Eram destul de :-<.
O bucurie si mai mare a fost atunci cand am reusit sa le fac pe amandoua: sa particip la cursul festiv si sa ajung si in Timisoara la conferinta \:D/.
Sa povestesc putin cate putin si cum fu experienta de Timisoara :).
Am mers cu trenul 9 ore, destul de obositor mai ales ca nu eram cu nimeni cunoscut in compartiment, in fatza mea era un nene mai vorbaret, iar restul erau cunoscuti intre ei. Nenea asta vorbaret tot drumul o zis cate ceva, nu prea avea buton de pauza, insa io aveam o carte de terminat si o muzica de ascultat, asa ca nu prea i-am dat atentie. Mai aiurea fu cand sa ajung spre destinatie, pentru ca omul o recunoscut ca sufera de tulburari de personalitate. Deja eram :-ss, insa am ajuns cu bine, fara incindente de vreun fel #:-s.
La Timisoara am ajuns pe la 10 si ceva seara, ca pana m-am cazat s-o facut vreo 11 ceasul. Eram destul de hobo dupa un drum atat de lung, aveam nevoie de o toaleta si de un dush, destul de mult:D. Spun toate astea pentru ca in campus tipa care m-a pescuit de la gara o zis sa ma cazeze intr-un camin, unde am urcat la etajul 2, io cu bagaje si cu toate cele dupa mine, le caram pe scari. Acolo, nu era colegul in camera....deci, nu puteam intra. Deja apucase sa-mi spuna ca baia e la duplex, eram destul de incantata, pentru ca nu eram supusa unor priviri indiscrete, ca in cazul in care ar fi fost baia la comun, pe hol.
Mno, norocul meu n-o durat mult, pentru ca nah, trebuia sa ma cazeze undeva, asa ca m-a dus in alt camin, iarasi am urcat bagajele pe scari, de data asta numai la etajul 1, unde am intrat in sala de lectura, special amenajata pentru cei ce s-au inscris mai tarziu la conferinta. De cand am deschis usa, erau numai baieti in camera, vreo 6 la numar, unul dintre ei statea la biroul dintre paturi, pentru ca atunci cand intrai in camera, pe dreapta erau paturi, pe stanga la fel, si in mijloc erau lipite 2 birouri. Tipul ce statea la birou asculta manele si se uita la filme porno....deci iti dai seama ce impresie minunata am avut despre colegii mei de camera #-o.
Intre timp am aflat ca erau cazate in aceeasi camera inca 2 fete si ca avem baia pe hol, la comun. Incepea sa-mi placa tot mai mult venirea mea in Timisoara :).
Stiu ca am ajuns marti seara, iar miercuri dimineata deja trebuia sa-mi sustin lucrarea. Am ajuns la facultate, tinandu-ma dupa colegii de camera, ca io evident eram in aer, de abia picasem intr-un oras necunoscut pentru mine. Stiu ca dupa ce am prezentat am inceput sa discut si sa analizez una alta cu unul dintre colegii de camera, cu care, mai tarziu aveam sa leg o prietenie foarte frumoasa.
Ziua aceea, dupa sesiunea de comunicari si masa, a fost umpluta cu plimbari prin Timisoara, prin Parcul Rozelor, pe care-l cautam intens, iar noi eram in el:P, prin vizitarea centrului orasului, prin momente de bucurie si entuziasm, ca apucam sa vad una alta in Timisoara:D.
Ziua de joi stiu ca a venit cu propunerea de a merge la bazin, in centrul sportiv al universitatii, care....by the way...e suuuper misto. Deja trecusera 2 zile si simteam ca ma stiu cu acest om de-o viata. Au fost momente foarte placute cele din Timisoara, mai ales ca trebuie sa revin pentru a ma da cu barca sau cu vaporasul pe Bega, e promisiune :D. O prietenie sincera si frumoasa s-a legat cu ocazia conferintei.
Sejurul meu in Timisoara a fost scurt, de marti noaptea, de la 11, pana sambata dimineata la 6 cand am luat trenul spre Brasov, pentru a putea ajunge in timp util home, sa ma pot pregati pentru sesiunile in care ma aflam, ca io evadasem cu aceasta calatorie, din sesiunile in care eram in calitate de studenta in anul 4 :).
A fost foarte misto pentru ca am cunoscut lume faina cu care inca pastrez legatura, cu care m-am revazut in Galati.
In mai or urmat proiecte, teme, examene si alte evenimente de genul asta.
Tot in aceasta luna am avut si ideea mirobolanta de a da licenta la info, pentru ca eu tot anul am zis ca o voi da anul viitor, tocmai pentru a nu-mi stressa neuronul in plus, sau poate chiar excesiv :).
http://picasaweb.google.ro/madalinaursu/Mai#
Iunie:
Am continuat cu sesiunile :)
Am fost la cursul festiv de la info si la banchet, care au iesit foarte misto, si unde toata lumea s-a simtit bine, chiar momente faine si buna dispozitie la greu, fara numar as completa;)).
Am fost, tot in timpul sesiunii, la gratar in Zarnesti. Tin minte ca duminica am iesit, iar io luni aveam examen si eram cam duda, dar o meritat iesirea, pentru ca iarasi am cunoscut oameni misto. Am fost 6 : 2 fete si 4 baieti, iar io cunosteam doar o sg persoana :-s, insa pana la sfarsitul zilei le cunosteam pe toate :), spun asta, deoarece ceilalti 4 terminasera liceul in Info si aveam subiecte comune de discutie. Ei chiar au fost colegi de clasa, insa au terminat cu 1 an mai repede ca mine.
In iunie or inceput plimbarile de aerisire, pentru ca anul final mai cerea si relaxare, nu numai scoala.
O venit si ziua mea, insa asta nu e un element important, ci cel mai important este ca persoana draga mie, cea cunoscuta in Timisoara o venit in Brasov. L-am pus la mers pe jos fara numar in cele 2 zile ce-o stat in Brasov, dar a fost placut. Am hranit porumbeii (moaaama ce romantic suna, insa aceeasi activitate am facut-o si in Timisoara, de aceea am si reamintit-o), stiu ca am cumparat grau, pe care inca il mai am ca nu am apucat sa mai ajung sa dau de haleala porumbeilor in Piata Sfatului :-$.
Or urmat alte plimbari, o emotie mai puternica, un stress in plus deoarece era sfarsit de sesiune, aveam de predat lucrarile de licenta, de aratat profei de la info aplicatia si noroc bun :).
Retin ca mi-am dat duhul facand documentatia si prezentarile PPT pentru licenta, aveam un chef de numai#-o. Dar le-am facut si pe acestea :).
http://picasaweb.google.ro/madalinaursu/Iunie#
Iulie:
Moama ce bine a inceput iulie :D. Emotiile s-au intensificat din mai multe cauze:D, unele dintre ele erau licentele care bateau pe rand la usa, iar altele sunt cele care aduc bucuriile oamenilor, incepeam sa am bucurii intense :).
S-or strans unele legaturi mai bine, plimbarile or avut un deznodamant placut, iar io eram si foarte happy si foarte stressata, 2 in 1:).
Am dat prima licenta, la info, pe 3 iulie. Si acum tin minte ce emotii am avut la licenta asta, datorita evenimentelor derulate anterior, si evident mai tin minte si cum mi-am mai potolit stressul :P. A trecut si licenta la info, scapasem de un stress, urma alt stress, insa mai placut:).
La o saptamana dupa, a urmat licenta la stiinte economice, unde eram foarte increzatoare in mine, nu cu prea multe emotii, deoarece deja aveam experienta :P, dar cu dorinte tot mai mari, de a lua o nota mare evident, o nota care sa evidentieze motivatia si daruirea cu care am lucrat la aceasta lucrare de licenta.
S-o gatat cu bine si aceasta etapa, 4 ani incheiati cu succes #:-s.
Retin ca am iesit cu fetele de la stiinte economice pentru a sarbatori ca am gatat cu bine acesti ani, si mai tin minte ca mi-o fost un rau dupa vinul acela #-o...de nu mi-a mai trebuit suc de struguri muuuult timp;)) #:-S.
Au urmat zile de repaus intensiv, cat n-am lenevit io toti acesti 4 ani la un loc :).
Emotiile erau la fel, insa pe alte planuri indreptate ;)) :-$.
A venit sfarsitul lui iulie, cand cu mare curiozitate am participat la intalnirea trabantistilor de la Rasnov, unde ne-am cunoscut mai multi, pentru ca io cu unii oameni ma stiam doar de pe forum sau de pe messenger, insa pe viu nu ne vazuseram never :). O experienta interesanta la Rasnov, o curiozitate satisfacuta si o noapte petrecuta in trabant :P.
Noaptea de cazare era cam 1 mil si io oricum investisem in taxa de participare, in carburant si pregatirea de a participa la aceasta intalnire, si nu ma tinea plapuma sa ma intind atat, asa ca, dintr-o alta curiozitate, am ales sa petrec noaptea in masina, ca multi alti trabantisti de altfel:P.
Pot spune ca si aceasta a fost o experienta interesanta, cu atat mai mult cu cat nu prea erau persoane de varsta mea, 2 persoane mai in varsta s-au proptit la urechea mea 2 seri la rand, povestindu-mi una alta din tineretea si munca lor #-o.....ce sa spun....foooooarte interesant.
Am scapat si de noaptea din trabi, care fu nu foarte friguroasa, insa imi lipsea perna ffff mult. Ii gasisem inlocuitor, dar nu era prea pufoasa, de fapt nu era deloc :).
Seara urmatoare s-a lasat cu gulash si cu un somn in patul meu...astea da momente de fericire;)).
A fost interesanta intreaga experienta cu trabantistii din Rasnov, Nelutzu chiar a luat diploma pentru cel mai original trabant:).
Duminica m-am intors din Rasnov, urmand ca luni sa plec spre Paraul Rece, eram beneficiara unei saptamani pliiiiiiiiiiiiiiiiiiine ochi de lene si relaxare, eram de fapt intr-o tabara, unde nu am prea socializat. De fapt singurele persoane cu care am si pastrat legatura au fost colegele de camera. A fost o saptamana de lene, relaxare, mancare si o carte citita integral :). Eram mandra ca am gatat-o, pentru ca avea muuulte pagini si parca nu se mai terminau #-o. Dar am biruit-o pana am ajuns home definitiv, spun definitiv pentru ca am dezertat vinerea din tabara :-$, de fapt profitam de vizita unui pretin cu care m-am intors acasa:).
http://picasaweb.google.ro/madalinaursu/Iulie#
http://picasaweb.google.ro/madalinaursu/TRABITaraBarsei2527Iulie2008#
August:
Am pasit in aceasta luna cu bucuria de a ma intoarce home dar si cu neimplinirea de a primi vestea ca ale mele bucurii se terminau. Eh ata ete, trebe sa fie si una calda si una rece... eram prea happy, trebuia sa mai revin cu picioarele pe pamant:).
Mai retin ca am fost in Comarnic, Ploiesti, Buzau pentru a face niste chestionare, prilej de a face poze pe Siriu :D.
Ceea ce mai tin minte o fost ca impreuna cu un pretin ne-am pus mintea sa luam pestisori si undite, impreuna cu ratuste sub forma unui cadou daruit cu drag unei persoane dragi ;).
http://picasaweb.google.ro/madalinaursu/August#
Septembrie:
Am pasit in septembrie cu emotie ca aveam de pregatit si sutinut lucrarea pentru admiterea la master, care evident ca nu era in nici unul dintre domeniile terminate :">. Dap, am avut curajul, de fapt cred ca inconstienta ;)) de a da admiterea intr-un alt domeniu, cel ce este aprofundat in cadrul Facultatii de Psihologie si Stiintele Educatiei. Masterul e ceva mai pentru corazon, ca din totdeauna am avut o slabiciune pentru domeniul psihologiei:D. Dap, sunt masteranda acum la Formarea adultilor, organizat de facultatea mai inainte amintita.
Am fost la Lacul Sf. Ana....foarte misto cu totul si atmosfera si oamenii :D, dar nu zic prea multe sa nu dau apa la cornitze:P ;)).
Am mai fost, cu aceeasi pretini in plimbare prin Brasov cu acea cursa turistica, de 2 ori, ca neamu'.... In aceeasi zi s-a intamplat aceasta iesire:). Si aici a fost placut :D, pretenii stiu de ce:P.
Am mai fost la Sinaia, de am facut poze, eram cateva masini cu oameni blindati cu camere foto ;)). Am mancat sandwich Caraiman, e cu de toate, si azi ma mir cum de am putut eu manca asa ceva, e drept ca nu am biruit decat jumate, dar tot conteaza:P.
O alta activitate ce mi-o placut suuper mult a fost cea de la Cluj Napoca, unde cu mult interes am aplicat pentru o scoala de business. Tin minte ca am stressat si alte persoane in completarea formularului de inscriere :">, dar am biruit sa-l completez pe tot.
Am primit si vestea buna ca m-or admis, ceea ce marea bucuria mea :D.
M-am pregatit pentru o saptamana in Cluj, insa pana sa plec din Brasov, am reusit in tren, in vreme ce ma chinuiam sa deschid geamul, sa -mi sparg arcada stanga :">.
Dap....mai rau ca batausii....cu ochiul umflat si vanat si cu o taietura:">.
Pe tren ne-am intalnit intre noi cei care stiam ca vom merge la Business Smart School, io cu plasturele pe fatza, cu dorinta de a ajunge in Cluj si cu multe ganduri bune, ce pot sa spun dupa ce m-am ales cu o cicatrice pe fatza:D.
Experienta de la Cluj am expus-o intr-un post anterior, si am tot zis ce misto o fost, am pus si poze si chiar o fost foarte fain, ca am cunoscut alti oameni misto :D. Cu unele persoane m-am mai intalnit, insa cu altele ma voi intalni ;).
Sa nu uit sa mentionez de cheful de la cantina, unde am participat :P. http://picasaweb.google.ro/madalinaursu/Septembrie#
Octombrie:
Am inceput o mica afacere care o tinut atat cat o tinut si luna, niik mai mult, o inceput scoala, unde ma simteam foarte bine pentru ca exemplele si ideile pe care le aveam erau considerate creative, atipice si aduceau o stare de suuper bine atunci cand erau apreciate:).
In octombrie tin minte ca am iesit cu un bun pretin la o sesiune foto, ca aveam noi ganduri mari sa participam la un concurs foto, asa ca m-am plantat pe o banca in Piata Sfatului unde am stat si am incercat sa surprind una alta, pana ma intalneam cu partenerul de fotografiat :).
Era sa uit ca am participat la un training despre business, unde am cunoscut mai multe gajici misto, zic gajici pentru ca era un training adresat special femeilor manager. Cu ocazia asta m-am reintalnit cu lume cunoscuta anterior in Cluj, mi-am facut noi pretenii cu oameni misto, cu expresii gen "tuulai dooomne" si multa voie buna.
O alta experienta misto si cu titlul de imbogatire interioara.
http://picasaweb.google.ro/madalinaursu/Octombrie#
Noiembrie:
Am facut o mica iesire din tara, intr-un loc pentru a-l revedea, insa in alte coordonate si cu alte persoane :). A fost placut, poate nu a fost aceeasi stare ca atunci cand am iesit prima data din tara de capul meu, altele au fost imprejurarile si bugetul cred:)).
Cum m-am intors in tara am zbughit-o spre Galati unde aveam sa particip la un training si aveam sa -mi revad pretenii cunoscuti in Timisoara, si sa cunosc oameni noi, smart si mai competenti ca trainerul. Imi pare rau ca asa a fost, insa tot am avut de invatat de la ei, ceea ce ma bucura foarte mult.
http://picasaweb.google.ro/madalinaursu/Noiembrie#
Decembrie:
O venit si ultima luna din an, insa nu mai putin lipsita de activitati:D.
1 decembrie o debutat cu free hugs, suuuuuuuuuuuuper misto, nu am crezut ca poate fi atat de faina senzatia avuta in urma acelei zile, insa despre aceasta am povestit pe larg intr-un post special, din toate punctele de vedere. Sa nu uit oamenii misto pe care i-am intalnit :D.
Cu o parte dintre acesti oameni si cu alti prieteni, adica un cerc mare de prieteni am organizat o sesiune de colinde la centrul de batrani din Sacele. Si despre aceasta intamplare am povestit pe larg intr-un post special, dar a fost o experienta foarte misto si foarte datatoare de implinire sufleteasca.
Oamenii au fost suuper si le multumesc din nou pe aceasta cale pentru implicarea lor, din toate punctele de vedere:).
Am cunoscut alte persoane, de care sunt foarte incantata ca le-am cunoscut, atat cu ocazia acestor activitati cat si cu ocazia de a merge la scoala:P.
Ma bucura foarte mult ca am in jurul meu atatea persoane smart si faine 8->.
Au mai urmat mici prostioare facute de mine, ca doar deh, trebuia sa recuperez pe sfarsitul anului, ca dupa aia nu mai aveam cand, intram in pana de timp ca nu apuc sa le fac pe toate ;)).
I-am tras un facelifting lui trabi, mi-a fost super rau la cateva zile dupa, zic io ca batranetea m-o cuprins insa nimeni nu-mi da crezare:P.
Am fost la patinoar, m-am ales cu 2 basici maricele in scobitura picioarelor, una bucata durere de shale, de la cazatura avuta in urma crosetarii facute de un patinator mai cracanat.
In ultima zi din an am spus sa pun cireasa de pe tort la capitolul "prostioare", sau "da Doamne minte", si am fost iarasi la patinoar:D, de unde....bineinteles ca am venit cu o alta povestioara:D.
Evident ca m-am varsat si am cazut, in asa fel incat mi-am bulit incheieturile ambelor maini. Dureri de ma luau caldurile mi-au cuprins intreg corpul, o senzatie destul de naspa, chinuri de a ajunge acasa cu bine si sa nu palesc si masina alor mei, cam acestea au fost ingredientele anului ce-o trecut.
Trebuie sa anunt ca nu le-am tras in ghips #:-s, pentru ca doar ligamentele au fost bulite, nu si oasele, desi io eram pregatita sufleteste sa ma intorc cu ele in ghips de la spital, unde am fost pe 1 ian 2009 :D.
E drept ca s-au redus durerile avute, insa nu complet....asa ca inca sunt dependenta de ajutorul celor din jur in cazul unor activitati mai grele, ca si greutate ma refer. Dar sanatosi sa fim....ca prostioare om mai face :).
http://picasaweb.google.ro/madalinaursu/FREEHUGS2008#
http://picasaweb.google.ro/madalinaursu/Decembrie#
Si acum, pentru a inchide cercul povestioarelor si a trage o concluzie, asta referitor la urarea "fie ca noul an sa fie mai bun ca vechiul an", io spun ca am avut parte de un suuper an (cu tot cu ticurile verbale avute:P). Chiar a fost un an foarte bun, si io-mi doresc sa fie anii ce vin cam ca acesta, ca mi-ar fi suficient incat sa ma bucur ca am apucat sa mi se intample mie.
Multumesc celor ce mi-au fost alaturi, pentru ca nu am povestit in amanunt tot ce am facut, ci evenimentele mai mari si cu mai multe stari de bine acumulate:).
Ma bucur ca mi-a fost dat sa cunosc persoane misto, sa intaresc noi si vechi relatii, si-mi dorec sa fie cat mai multe persoane cele ce pot afirma ca mine: ca au avut un an suuper.
Multzam tuturor persoanelor cu care am intrat in contact, mai aprofundat sau nu :P, pentru ceea ce cred io ca am invatat, pentru momentele faine si buna dispozitie ce m-a cuprins de-a lungul intregului an.
Si sunt multumita pentru tot ceea ce am avut, si mi-e de-ajuns.
Cam atat pentru un an ce s-o incheiat.
Un an super si la cat mai multe stari de bine si satisfactii avute.

joi, 25 decembrie 2008

colindam colindam...:)

Sesiunea de sugestii si reclamatii este deschisa :).
Primesc......fara numar:P.
Am ramas datoare sa povestesc, celor interesati evident, cum fu cu actiunea de colindat la azilul de batrani din Sacele.
Un grup de oameni, ce ne-am autointitulat afoni, ne-am strans sa facem o bucurie celor inscrisi in caminul de batrani din Sacele.
Am ramas foarte placut impresionata de oamenii pe care i-am intrebat daca doresc sa participe la aceasta actiune si care au spus da, fara a sta prea mult pe ganduri, ba mai mult, si-au aratat deschiderea de a contribui la fericirea acestor oameni prin a le cumpara cate un pachet, ca stim cum sunt batranii....se bucura precum copiii la orice atentie.
A fost o experienta super misto, e incredibil cata energie iti poate da un astfel de gest. De fapt reactia lor cata energie iti poate da.
Pentru cei care nu stiu, duminica, 21.12.2008 am participat alaturi de mai multi tineri (ca io tare hodoroaga mi-s;)) ) la o sesiune de colinde.
Ne-am strans sambata mai multi si am inceput sa repetam, nu ne stiam intre noi, eram foarte diversi ca si domenii de ocupatie si de preocupare. Lumea prezenta, majoritatea chiar nu avea legatura cu voluntariatul, marturisesc ca nici io, si totusi, in ciuda acestei diversitati a iesit super misto toata actiunea.
Adica batranii au fost foarte incantati de prezenta noastra, incat au pregatit si ei cateva colinde si ne-au colindat, dupa aceea am cantat impreuna cu ei colindele pe care inca nu le cantasem inainte.
A fost chiar foarte misto.

Am colindat in mai multe ture, deoarece sunt si persoane imobilizate din pacate, si am dorit sa le bucuram si pe ele cu entuziasmul si deschiderea noastra.
O tanti chiar a plans de bucurie, cum glasurile noastre ii umpleau camera si sufletul de voie buna si entuziasm. Mi-ar fi placut sa o surprind intr-o poza, pentru a ne bucura in continuare de emotia ei sincera, insa poate cu alta ocazie :).

Unii batranei s-au retras in camerele lor dupa ce i-am colindat la comun, si chiar au stat sa mai asculte o data colindele, atunci cand ii colindam pe cei imobilizati la pat.

Am reusit sa suprind reactia unei batranici......

Cred ca mai toti batraneii ne-au vazut ca pe nepotii lor care le vin in vizita.
Am retinut ca o doamna avea 95 de ani si era foarte simpatica, de fapt mai toti acesti bunici erau simpatici, nu erau ingropati in gesturile batranetii sau ale uriciosenii (daca as putea spune asa).
Il retin pe nea Mihaiescu (sper sa nu fi retinut numele gresit), care a fost foarte simpatic, ne-a binedispus prin entuziasmul si voiciunea lui....chiar mai aveam putin si-l lipeam:P.

A fost o experienta foarte misto, care a legat noi prietenii, le-a intarit pe altele, ne-a imbogatit pe interior cu oamenii pe care i-am cunoscut (multumesc inca o data), ne-a dat putere sa credem ca noi chiar putem face ceva, fara a depune un efort mirobolant, ci prin a face putin din cate am putea face impreuna pentru zambetul si entuziasmul celorlalti.

Aceasta actiune a ridicat noi sperante la alte astfel de manifestari, la care, pe viitor am dori sa semnam ca fiind prezenti si cel putin la fel de implicati precum am fost aici.

Totul a iesit super misto pentru ca toata lumea s-a implicat si pentru ca aceasta dorinta a pornit din interior. Vreau sa spun ca s-au facut felicitari de mana pe care, cei care au dorit le-au umplut cu ganduri deschise si pline de bucurie, care aveau drept scop inseninarea zilelor batranilor din centru.
Chiar a iesit misto....si de abia astept sa facem o noua actiune impreuna, poate un centru de copii, poate unul de bolnavi lipsiti de speranta si putere de a lupta pentru viata....cine stie unde ne poate purta viata pasii nostri.....

Un suuuuper multumesc pentru tot (inca n-am reusit sa scap de unele ticuri verbale, insa fac eforturi:P). Persoanele implicate spuneau ca nu trebuie sa multumesc, pentru ca fiecare a facut-o pentru ca a simtit asa, insa daca nu ar fi fost acelasi sentiment ce ne-a legat pe toti, poate nu ar fi avut acelasi impact asupra naostra, aceeasi stare de bine....ca uite mah...., chiar i-am bucurat pe oamenii aceia.

Imi voi permite sa dau copy paste catorva impresii culese dupa ce i-am colindat pe batrani.

"multumesc pentru astazi, mi-au facut ziua o sarbatoare"
"apropo mi-a placut f mult, mi-a placut cand m-a intrebat o batranica de unde suntem, de la ce facultate si nu stiam ce sa-i zic"

"mi-a povestit cat de impresionant a fost"

"a fost super si sper sa mai facem lucruri din "aceastea" bune; chiar mi-a fost mila de batranei; s-au bucurat si ei"

"n-am mai fost la un astfel de eveniment, daR MI S-A PARUT EMOTIONANT; vroaim sa te rog..daca mai apare vreun eveniment sa ma anunti,nu stiu daca voi putea participa,dar poate poate..."

"- vreau sa-ti multumesc pt implicare si participarea la activitatea cu batraneii
- nu ai de ce sa-mi multumesti
- asa simt eu nevoia
- sau atunci ar trebui sa-ti multumesc si eu tie. cred ca fiecare am facut-o pentru noi
- un mod cam egoist, glumesc :), insa daca nu erau ceilalti nu era atat d mare bucuria pt noi
- nu, ai dreptate
- io ma bucur ca au participat atatea pers si ca au fost atat de deschise
- intr-un fel egoist le-amn aratat si altora ca ne pasa, daaaaaaaaaaa, nu ma asteptam sa fim atat de multi"


Si pe final....portret de batran....


Multzam inca o data tuturor persoanelor misto pe care le-am intalnit si pe care le-am cunoscut. Simt cum ma imbogatesc zi de zi.... E o bogatie care nu se diminueaza, pentru ca nu platesc impozite pe aceasta bogatie 8->.
Multzam ;)

miercuri, 17 decembrie 2008

promisiuni..:-<


Pentru ca e super oferta: 3 postari intr-o zi :).
Nu mi-am propus sa uimesc prin debitul avut in scriere, ci doar sa recuperez ....ca ramasei in urma si simteam nevoia sa le exprim, nu as fi putut sa trec peste.
Cred ca ar trebui sa tin socoteala promisiunilor facute si neindeplinite, nu de mine, ca io ma chinui sa mi le tin...:-<
Mica socoteala din poza este doar pentru un weekend facuta....din pacate anul e format din muuulte weekenduri, insa numai acum am simtit nevoia sa-mi exprim dezaprobul fatza de promisiunile netinute.
In speranta unor promisiuni indeplinite din partea persoanelor cunoscute si nu a celor mai putin cunoscute de mine, care ma uimesc ...in bine....ceea ce ma suuper incanta:).
Am descoperit oameni noi, doritori sa se implice si sa ajute.
Acum dorim sa aducem bucuria sarbatorilor de iarna celor din centrul de batrani din Sacele. Suntem mai multe persoane deschise sa facem aceasta activitate de colindat, indiferent de tonalitatea vocii, de faptul ca suntem sau nu afoni, singura dorinta ce ne alimenteaza entuziasmul acestei activitati este bucuria ce-o vom sadi in sufletul celor vizitati, si o vom culege din ochii lor.
Sper ca cel putin entuziasmul nostru sa schimbe ceva, sa aduca un zambet, cel putin 8->.
Celor interesati, le prezint in mare detaliile, urmand sa dau detaliile celor care prezinta cel putin o dorinta asemanatoare cu a noastra.
Noi ne-am decis ca duminica, 21.12.2008 sa mergem sa-i colindam pe batranii din centrul de batrani din Sacele. Cei interesati sunt asteptati cu sufletul deschis si cu mult entuziasm.
Si ca sa o dau si in auditive, ca am tot scris si am implicat vizualul aici, voi pune link catre o melodie care mi-a incantat intreaga zi, si cred ca vor mai urma zile de acest fel :).
O zi faina iti doresc sa ai! ;)

bunici fara nepoti sau nepoti fara bunici?


Ma gandeam ca aceasta povestioara sa nu o postez, pentru a nu rascoli amintirile persoanelor ce aloca din timpul lor citirii posturilor de pe acest blog.
Daca tot am scris si mi-am lungit seara aceea pentru a scrie articolul, am zis sa-l postez si pe blog.


Ma gandeam sa incep a scrie articolul prin a culege opiniile amicilor mei cu privire la relatia avuta cu bunicii lor. Pe unii dintre ei i-am rugat sa-mi spuna, fara a avea intentia de a le rascoli amintirile si emotiile, care ar fi cuvantul ce caracterizeaza relatia dintre ei si bunicii lor?

Personal m-am gandit cum as putea defini relatia avuta cu cei care s-au coborat la mintea noastra cand am fost copii, cei care stiau a pastra relatia dintre noi ca una de prietenie si care intotdeauna ne-au aratat caldura sufleteasca exprimandu-se in gesturi largi de dragoste si tandrete.

Mi-a fost greu si mie sa concentrez intr-un cuvant atata bucurie, fericire, o lume cladita in jurul nostru din emotia lor. Cred ca ar fi nevoie sa inventez unul pentru a cuprinde multitudinea starilor si bucuriilor aduse de ei in copilaria noastra.

Consider ca ei sunt cei care stiu sa fie oameni mari si totodata copii, sa fie seriosi dar sa pastreze limita umorului, sa fie stricti dar si flexibili, sa fie parinti cand e nevoie de un sfat, sa fie aliati in jocurile noastre, sa ne fie prieteni si confidenti, sa reprezinte o alternativa matura si experimentata a parintilor nostri, sa fie un sprijin in situatii grele, sa fie un amic ce poarta pe umerii sai experienta anilor trecuti- din care ne pot oferi un sfat cu deschidere si intelegere pentru situatia in care ne aflam.

Acestia sunt bunicii care-si pot manifesta bucuria si fericirea de a impartasi din dragostea lor nepotilor.

Din pacate exista situatii in care nepotii devin orfani de bunici, spun orfani deoarece ii considera pe acestia parintii nedescoperiti in mama si tatal lor.

Insa…ce se intampla cu bunicii care raman orfani de nepoti, cu bunicii lipsiti de emotia sincera adusa de copilarie, de dragostea copiilor lor?

Haideti sa umplem golul adus de nepasarea, indiferenta sau chiar suferinta produsa de cei dragi in sufletul bunicilor ce-si petrec, poate ultimele zile, in azilele de batrani din orasul nostru, sa aducem bucurie in suflete si zambete pe chipurile lor colindandu-i, urandu-le ganduri sincere si calde, facandu-i sa se simta, pentru cateva momente, bunicii nostri. Bunici pe care poate nu i-am avut niciodata, pe care nu i-am cunoscut, pe care i-am pierdut si i-am regasit in ei, bunici care – pentru o clipa ne gasesc nepotii lor- avuti, neavuti, pierduti, dar regasiti sau descoperiti in noi.

Pentru ca este o discutie deschisa, doresc sa te intreb: atunci cand te gandesti la bunici, ce cuvant potrivit ai alege pentru a-i caracterizeza ca oameni, ca relatie avuta cu ei, sau pentru a defini emotia sadita de ei in sufletul tau?