http://www.ursula-sandner.com/?p=6
http://www.ursula-sandner.com/?p=1954
http://www.ursula-sandner.com/?p=1975
http://www.ursula-sandner.com/?p=1997
Si pe fundal o muzica en francais!
Enjoy!
http://www.youtube.com/watch?v=fCqa8l7mp70&feature=related
marți, 17 august 2010
duminică, 8 august 2010
Jocurile Verii- un proiect care s-a intamplat
Am ajuns și la finalul primului nostru proiect despre care putem spune că a fost precum o poveste: a fost odată ca niciodată, că dacă nu ar fi, nu s-ar mai povesti și iată-ne la sfârșit, când dăm ultima filă a poveștii, cu un zâmbet mare pe chip și cu un sentiment foarte plăcut în interiorul nostru.
Acest prim proiect a fost desfășurat în perioada 26 iulie – 06 august 2010, de către Asociația Edu For All, în parteneriat cu Școala Generală Sînpetru, Biblioteca Județeană “George Barițiu” Brașov și Muzeul Județean de Istorie Brașov, s-a numit “Jocurile Verii” - o alternativă de petrecere a timpului liber pentru copii.
Asociaţia Edu For All, înfiinţată în aprilie 2010, este o organizaţie neguvernamentală și nonprofit, care are ca scop acordarea sprijinului educaţional, psiho-social şi material copiilor şi tinerilor proveniți din medii dezavantajate și valorificarea potenţialului intelectual şi artistic al acestora.
Proiectul “Jocurile Verii” s-a adresat unui număr de 15 copii, cu vârste cuprinse între 7 și 11 ani și și-a propus să le ofere acestora o experiență de joacă, un prilej de învățare, de socializare și de dezvoltare a aptitudinilor. Timp de două săptămâni copiii au fost implicați în activități culturale, artistice, de joc, ateliere de creație. Proiectul s-a încheiat cu un eveniment surpriză, în cadrul căruia invitații au fost provocați să petreacă împreună câteva ore în această lume minunată a copiilor.
“Jocurile Verii” promovează un mod de viață sănătos pentru copii, oferind o alternativă la orele petrecute tot mai mult de aceștia în față televizorului și a calculatorului.
Activităţile s-au desfășurat în sediul Bibliotecii Judeţene “George Barițiu”, Secția pentru Copii şi Tineret, din Str. Iuliu Maniu nr. 6, Braşov.
Proiectul s-a desfășurat astfel :
Joi- 22.07.2010
Am pornit spre comuna Sînpetru pentru a-i cunoaște pe copiii care urmau să beneficieze de cursurile școlii de vară din cadrul proiectului “Jocurile Verii”. Locul în care ne-am cunoscut a fost la Școala Generală Sînpetru.
Luni- 26.07.2010
Copiii au intrat în universul cărților și al jucăriilor prin prezentarea realizată de doamnele de la Secția pentru Copii și Tineret din cadrul Bibliotecii Județene “George Barițiu” Brașov, și au aflat care sunt posibilităţiile pe care le au pentru a se distra, a învăţa şi a petrece timp de calitate în compania prietenilor.
Pe pacursul celor 4 ore petrecute împreună, copii au învăţat câte ceva despre ei înşişi, în cadrul activităţilor de cunoaştere şi relaţionare, au participat la activităţi destinate dezvoltării spiritului de echipă, au scris aprecierile pozitive la adresa colegilor.
Am avut și activități artistice care s-au concretizat în realizarea unor desene cu care copiii vor participa la concursul organizat de Secția pentru Copii și Tineret ce va avea premierea în data de 6 septembrie 2010.
Nu am uitat să ne și jucăm :)
Pentru mai multe poze
http://picasaweb.google.ro/115596996546599514356/JocurileVerii26072010#
Miercuri 28.07.2010
Dacă vremea de afară a vrut să ne determine să credem că vara a trecut, am mers la Secţia pentru Copii şi Tineret pentru a ne convinge că nu este aşa. Cei care au intrat în acest univers, au avut posibilitatea să petreacă o autentică zi de vară (multă căldură şi bună dispoziţie), alături de membrii echipei Edu For All şi bibliotecarii secţiei.
Ziua a debutat cu o “Furtună tropicală”, joc în care copiii au redat, utilizând doar sunetele realizate de mâini şi de picioare, o furtună, născută dintr-o ploaie de vară. S-au realizat diverse activităţi ce au avut ca scop dezvoltarea creativităţii şi a lucrului în echipă. Plicurile personalizate au aşteptat aprecierile pozitive din partea copiilor, precum şi faptele bune realizate de aceştia în timpul ce-a trecut de la ultima întâlnire.
Creativitatea a căpătat noi dimensiuni, atunci când copiii, îndrumaţi de bibliotecarele Secţiei pentru Copii şi Tineret, au realizat semne de carte.
Felicitările de mulţumiri au fost, de asemenea, create în cadrul acestei zile, aducând bucurie pe chipul celor ce au luat parte la această activitate.
Pentru mai multe
http://picasaweb.google.ro/115596996546599514356/JocurileVerii28072010#
Vineri 30.07.2010
Dacă tot s-a hotărât soarele să ne încânte cu prezenţa sa pe străzile oraşului Braşov, am pornit voioşi în aventura urbană, cea de vizitare a muzeelor din centrul vechi al oraşului. Această acţiune a fost posibilă prin sprijinul acordat de Muzeul Judeţean de Istorie Braşov, care a permis copiilor înscrişi în proiectul “Jocurile Verii” accesul gratuit în spaţiile sale.
O zi frumoasă, cu multă istorie, cu copii dornici să descopere povestea din spatele fiecărei clădiri, ce aminteşte de cetatea Braşovului.
Înaintea de a pleca în descoperirea oraşului vechi, ne-am întâlnit la Jucăriotecă pentru a reuşi să vedem ce se întâmplă cu “paiul plutitor”, cum reuşim să lucrăm în echipă pentru a termina sarcina şi a ne simţi bine împreună.
Ne dorim ca astfel de zile, senine în interiorul nostru şi al tuturor celor implicaţi în proiect, să fie cât mai numeroase şi să producă la fel de multă împlinire şi bucurie, ca cea resimţită astăzi in această zi de copiii care au descoperit Cetatea Braşovului, cu Bastionul Graft, Turnul Alb, Turnul Negru şi Casa Sfatului.
Celor care au ratat această aventură minunată le oferim o “hartă” ilustrată a itinerariului nostru, http://picasaweb.google.ro/115596996546599514356/JocurileVerii30072010# .
Sâmbătă 31.07.2010
Am pornit la o vânătoare de comori…unde altundeva decât în Sînpetru, comuna din care sunt copiii înscrişi în programul ”Jocurile Verii”.
A fost o zi frumoasă de vară, cu multă veselie şi bună dispoziţie. Vânătoarea de comori a pus la încercare şi talentele artistice ale echipelor nou formate (şerpii, maimulţele şi broscuţele), în cadrul următoarelor probe:
de răspuns la 3 întrebări de cultură generală,
de realizat portretul persoanei aflate la postul de control,
de cântat,
de răspuns la o ghicitoare.
În această zi am participat la ştafete: transportul oului (înlocuit cu mingea de ping pong) în linguriţă, ocolirea obstacolului cu ajutorul planşetelor, etc.
Înainte de a părăsi rezervaţia naturală “Lempeş”, ca prieteni ai naturii, am avut grijă să lăsăm locul aşa cum l-am găsit: curat.
Pentru mai multe poze http://picasaweb.google.ro/115596996546599514356/JocurileVerii31072010#
Luni 02.08.2010
Cea de a doua săptămână a programului “Jocurile Verii” a debutat cu lecturi şi dezbateri pe tema codului bunelor maniere. Cei mici au convenit că este unul dintre codurile importante după care trebuie să ne conducem în viaţa, el reprezentând în esenţă “arta de a trăi frumos”.
Animatorii Edu For All i-au condus pe copii şi mai departe, prin intermediul jocului “Cine este lider-ul?”
Activităţile au continuat cu o competiţie pe echipe, care a constat în alcătuirea de propoziţii pe baza unor cuvinte date, un atelier de dezvoltare a aptitudinilor artistice, în cadrul căruia copiii au pictat figurine din gips şi din nou lectură.
Pentru mai multe poze
http://picasaweb.google.ro/115596996546599514356/JocurileVerii02082010#
Miercuri 04.08.2010
În această zi am avut un oaspete din Marea Britanie, Sophie, venită prin Projects Abroad ca voluntar. Copiii au fost foarte încântați de prezența ei, plicul cu aprecieri pozitive devenind neîncăpător pentru aprecierile și declarațiile din partea copiilor, care au conversat în engleză cu invitata noastră.
Utilizând arta japoneză, Origami, am realizat împreună un porcușor.
Am personalizat invitațiile pentru evenimentul de vineri, pentru părinți, d-ne învățătoare, precum și pentru persoanele care au susținut și s-au implicat în desfășurarea acestui proiect, dintre care amintim: d-na director a Școlii Generale Sînpetru, dl primar al comunei Sînpetru- pentru asigurarea transportului copiilor din Sînpetru în Brașov pentru activitățile din cadrul proiectului organizat de Asociația Edu For All.
Am pregătit diplomele și le-am personalizat pentru același eveniment de vineri, fiind modalitatea noastră de a mulțumi celor ce au făcut posibilă realizarea proiectului.
Nici de această dată nu am uitat să ne jucăm împreună.
Pentru mai multe poze
http://picasaweb.google.ro/115596996546599514356/JocurileVerii04082010#
Vineri 06.08.2010
După bucuria pe care am citit-o pe chipul celor mici, dar și a oamenilor mari pe care i-am avut prezenți la eveniment, nu putem decât să afirmăm cu tărie că proiectul a fost un succes, care a fost realizabil datorită tuturor factorilor care au contribuit și a energiilor pozitive implicate.
Dintre activitățile ce s-au desfășurat vineri, amintim: realizarea de către copii a unor desene, oferirea feedback-ului, scriind ce le-a plăcut la proiect, i-am invitat pe adulți să intre în lumea copiilor oferind răspunsul la o ghicitoare.
Au fost prezenți părinți de-ai copiilor, dl primar din comuna Sînpetru, dna directoare de la Școala Generală din Sînpetru, d-na bibliotecară din Sînpetru și nu în ultimul rând, doamnele învățătoare ale copiilor.
Momentul așteptat de toată lumea s-a produs și el, fiind vorba despre premierea participanților și a celor ce au susținut proiectul Jocurile Verii.
Pentru ca ziua să fie și mai plăcută, ne-am bucurat de tortul primit pentru a sărbători reușita primului proiect al Asociației Edu For All.
Am realizat brățări împreună cu adulții prezenți și am petrecut momente frumoase în Parcul Nicolae Titulescu.
Pentru mai multe poze
http://picasaweb.google.ro/115596996546599514356/JocurileVerii06082010#
Proiectul “Jocurile Verii”, pe parcursul celor 7 zile în care s-a desfășurat, a declanșat bucurie în sufletele copiilor și a celor ce s-au implicat în realizarea acestuia.
Vă mulțumim pentru sprijinul acordat, ne bucurăm că ați fost alături de Asociația Edu For All și avem încredere că proiectul “Jocurile Verii” este doar începutul frumos al activității asociației.
Echipa Asociației Edu For All Brașov
Acest prim proiect a fost desfășurat în perioada 26 iulie – 06 august 2010, de către Asociația Edu For All, în parteneriat cu Școala Generală Sînpetru, Biblioteca Județeană “George Barițiu” Brașov și Muzeul Județean de Istorie Brașov, s-a numit “Jocurile Verii” - o alternativă de petrecere a timpului liber pentru copii.
Asociaţia Edu For All, înfiinţată în aprilie 2010, este o organizaţie neguvernamentală și nonprofit, care are ca scop acordarea sprijinului educaţional, psiho-social şi material copiilor şi tinerilor proveniți din medii dezavantajate și valorificarea potenţialului intelectual şi artistic al acestora.
Proiectul “Jocurile Verii” s-a adresat unui număr de 15 copii, cu vârste cuprinse între 7 și 11 ani și și-a propus să le ofere acestora o experiență de joacă, un prilej de învățare, de socializare și de dezvoltare a aptitudinilor. Timp de două săptămâni copiii au fost implicați în activități culturale, artistice, de joc, ateliere de creație. Proiectul s-a încheiat cu un eveniment surpriză, în cadrul căruia invitații au fost provocați să petreacă împreună câteva ore în această lume minunată a copiilor.
“Jocurile Verii” promovează un mod de viață sănătos pentru copii, oferind o alternativă la orele petrecute tot mai mult de aceștia în față televizorului și a calculatorului.
Activităţile s-au desfășurat în sediul Bibliotecii Judeţene “George Barițiu”, Secția pentru Copii şi Tineret, din Str. Iuliu Maniu nr. 6, Braşov.
Proiectul s-a desfășurat astfel :
Joi- 22.07.2010
Am pornit spre comuna Sînpetru pentru a-i cunoaște pe copiii care urmau să beneficieze de cursurile școlii de vară din cadrul proiectului “Jocurile Verii”. Locul în care ne-am cunoscut a fost la Școala Generală Sînpetru.
Luni- 26.07.2010
Copiii au intrat în universul cărților și al jucăriilor prin prezentarea realizată de doamnele de la Secția pentru Copii și Tineret din cadrul Bibliotecii Județene “George Barițiu” Brașov, și au aflat care sunt posibilităţiile pe care le au pentru a se distra, a învăţa şi a petrece timp de calitate în compania prietenilor.
Pe pacursul celor 4 ore petrecute împreună, copii au învăţat câte ceva despre ei înşişi, în cadrul activităţilor de cunoaştere şi relaţionare, au participat la activităţi destinate dezvoltării spiritului de echipă, au scris aprecierile pozitive la adresa colegilor.
Am avut și activități artistice care s-au concretizat în realizarea unor desene cu care copiii vor participa la concursul organizat de Secția pentru Copii și Tineret ce va avea premierea în data de 6 septembrie 2010.
Nu am uitat să ne și jucăm :)
Pentru mai multe poze
http://picasaweb.google.ro/115596996546599514356/JocurileVerii26072010#
Miercuri 28.07.2010
Dacă vremea de afară a vrut să ne determine să credem că vara a trecut, am mers la Secţia pentru Copii şi Tineret pentru a ne convinge că nu este aşa. Cei care au intrat în acest univers, au avut posibilitatea să petreacă o autentică zi de vară (multă căldură şi bună dispoziţie), alături de membrii echipei Edu For All şi bibliotecarii secţiei.
Ziua a debutat cu o “Furtună tropicală”, joc în care copiii au redat, utilizând doar sunetele realizate de mâini şi de picioare, o furtună, născută dintr-o ploaie de vară. S-au realizat diverse activităţi ce au avut ca scop dezvoltarea creativităţii şi a lucrului în echipă. Plicurile personalizate au aşteptat aprecierile pozitive din partea copiilor, precum şi faptele bune realizate de aceştia în timpul ce-a trecut de la ultima întâlnire.
Creativitatea a căpătat noi dimensiuni, atunci când copiii, îndrumaţi de bibliotecarele Secţiei pentru Copii şi Tineret, au realizat semne de carte.
Felicitările de mulţumiri au fost, de asemenea, create în cadrul acestei zile, aducând bucurie pe chipul celor ce au luat parte la această activitate.
Pentru mai multe
http://picasaweb.google.ro/115596996546599514356/JocurileVerii28072010#
Vineri 30.07.2010
Dacă tot s-a hotărât soarele să ne încânte cu prezenţa sa pe străzile oraşului Braşov, am pornit voioşi în aventura urbană, cea de vizitare a muzeelor din centrul vechi al oraşului. Această acţiune a fost posibilă prin sprijinul acordat de Muzeul Judeţean de Istorie Braşov, care a permis copiilor înscrişi în proiectul “Jocurile Verii” accesul gratuit în spaţiile sale.
O zi frumoasă, cu multă istorie, cu copii dornici să descopere povestea din spatele fiecărei clădiri, ce aminteşte de cetatea Braşovului.
Înaintea de a pleca în descoperirea oraşului vechi, ne-am întâlnit la Jucăriotecă pentru a reuşi să vedem ce se întâmplă cu “paiul plutitor”, cum reuşim să lucrăm în echipă pentru a termina sarcina şi a ne simţi bine împreună.
Ne dorim ca astfel de zile, senine în interiorul nostru şi al tuturor celor implicaţi în proiect, să fie cât mai numeroase şi să producă la fel de multă împlinire şi bucurie, ca cea resimţită astăzi in această zi de copiii care au descoperit Cetatea Braşovului, cu Bastionul Graft, Turnul Alb, Turnul Negru şi Casa Sfatului.
Celor care au ratat această aventură minunată le oferim o “hartă” ilustrată a itinerariului nostru, http://picasaweb.google.ro/115596996546599514356/JocurileVerii30072010# .
Sâmbătă 31.07.2010
Am pornit la o vânătoare de comori…unde altundeva decât în Sînpetru, comuna din care sunt copiii înscrişi în programul ”Jocurile Verii”.
A fost o zi frumoasă de vară, cu multă veselie şi bună dispoziţie. Vânătoarea de comori a pus la încercare şi talentele artistice ale echipelor nou formate (şerpii, maimulţele şi broscuţele), în cadrul următoarelor probe:
de răspuns la 3 întrebări de cultură generală,
de realizat portretul persoanei aflate la postul de control,
de cântat,
de răspuns la o ghicitoare.
În această zi am participat la ştafete: transportul oului (înlocuit cu mingea de ping pong) în linguriţă, ocolirea obstacolului cu ajutorul planşetelor, etc.
Înainte de a părăsi rezervaţia naturală “Lempeş”, ca prieteni ai naturii, am avut grijă să lăsăm locul aşa cum l-am găsit: curat.
Pentru mai multe poze http://picasaweb.google.ro/115596996546599514356/JocurileVerii31072010#
Luni 02.08.2010
Cea de a doua săptămână a programului “Jocurile Verii” a debutat cu lecturi şi dezbateri pe tema codului bunelor maniere. Cei mici au convenit că este unul dintre codurile importante după care trebuie să ne conducem în viaţa, el reprezentând în esenţă “arta de a trăi frumos”.
Animatorii Edu For All i-au condus pe copii şi mai departe, prin intermediul jocului “Cine este lider-ul?”
Activităţile au continuat cu o competiţie pe echipe, care a constat în alcătuirea de propoziţii pe baza unor cuvinte date, un atelier de dezvoltare a aptitudinilor artistice, în cadrul căruia copiii au pictat figurine din gips şi din nou lectură.
Pentru mai multe poze
http://picasaweb.google.ro/115596996546599514356/JocurileVerii02082010#
Miercuri 04.08.2010
În această zi am avut un oaspete din Marea Britanie, Sophie, venită prin Projects Abroad ca voluntar. Copiii au fost foarte încântați de prezența ei, plicul cu aprecieri pozitive devenind neîncăpător pentru aprecierile și declarațiile din partea copiilor, care au conversat în engleză cu invitata noastră.
Utilizând arta japoneză, Origami, am realizat împreună un porcușor.
Am personalizat invitațiile pentru evenimentul de vineri, pentru părinți, d-ne învățătoare, precum și pentru persoanele care au susținut și s-au implicat în desfășurarea acestui proiect, dintre care amintim: d-na director a Școlii Generale Sînpetru, dl primar al comunei Sînpetru- pentru asigurarea transportului copiilor din Sînpetru în Brașov pentru activitățile din cadrul proiectului organizat de Asociația Edu For All.
Am pregătit diplomele și le-am personalizat pentru același eveniment de vineri, fiind modalitatea noastră de a mulțumi celor ce au făcut posibilă realizarea proiectului.
Nici de această dată nu am uitat să ne jucăm împreună.
Pentru mai multe poze
http://picasaweb.google.ro/115596996546599514356/JocurileVerii04082010#
Vineri 06.08.2010
După bucuria pe care am citit-o pe chipul celor mici, dar și a oamenilor mari pe care i-am avut prezenți la eveniment, nu putem decât să afirmăm cu tărie că proiectul a fost un succes, care a fost realizabil datorită tuturor factorilor care au contribuit și a energiilor pozitive implicate.
Dintre activitățile ce s-au desfășurat vineri, amintim: realizarea de către copii a unor desene, oferirea feedback-ului, scriind ce le-a plăcut la proiect, i-am invitat pe adulți să intre în lumea copiilor oferind răspunsul la o ghicitoare.
Au fost prezenți părinți de-ai copiilor, dl primar din comuna Sînpetru, dna directoare de la Școala Generală din Sînpetru, d-na bibliotecară din Sînpetru și nu în ultimul rând, doamnele învățătoare ale copiilor.
Momentul așteptat de toată lumea s-a produs și el, fiind vorba despre premierea participanților și a celor ce au susținut proiectul Jocurile Verii.
Pentru ca ziua să fie și mai plăcută, ne-am bucurat de tortul primit pentru a sărbători reușita primului proiect al Asociației Edu For All.
Am realizat brățări împreună cu adulții prezenți și am petrecut momente frumoase în Parcul Nicolae Titulescu.
Pentru mai multe poze
http://picasaweb.google.ro/115596996546599514356/JocurileVerii06082010#
Proiectul “Jocurile Verii”, pe parcursul celor 7 zile în care s-a desfășurat, a declanșat bucurie în sufletele copiilor și a celor ce s-au implicat în realizarea acestuia.
Vă mulțumim pentru sprijinul acordat, ne bucurăm că ați fost alături de Asociația Edu For All și avem încredere că proiectul “Jocurile Verii” este doar începutul frumos al activității asociației.
Echipa Asociației Edu For All Brașov
sâmbătă, 17 iulie 2010
10 Reguli Pentru A Trai Experienta Umana
Regula nr. 1 – Vei primi un corp
Chiar daca iti iubesti corpul sau nu, este al tau pentru toata viata, asa ca accepta-l. Ceea ce conteaza este inauntrul tau.
Regula nr. 2 – Vei primi lectii
Viata reprezinta o experienta continua de invatare, fiecare zi aducand oportunitati de a invata mai mult. Invatarea acestor lectii reprezinta cheia catre descoperirea si implinirea propriei tale vieti.
Regula nr. 3 – Nu exista greseli, exista doar lectii
Evolutia ta catre intelepciune este un proces de experimentare, incercare si greseala, asadar inevitabil lucrurile nu vor merge intotdeauna conform planului sau vor iesi exact asa cum vrei tu.
Compasiunea este remediul pentru judecata aspra – a noastra si a celorlalti. Iertarea nu este doar divina – ea reprezinta “comportamentul prin care se sterge un gol emotional”. A te comporta etic, pastrandu-ti integritatea si cu umor – in special capacitatea de a rade de tine si de propriile tale greseli – confirma faptul ca “greselile” sunt doar lectii pe care trebuie sa le invatam.
Regula nr. 4 – Lectia se repeta pana cand este invatata
Lectiile se repeta pana cand sunt invatate. Ceea ce se manifesta ca probleme si provocari, neplaceri si frustrari sunt lectii – acestea se vor repeta pana cand le vei accepta si invata. Constientizarea si abilitatea ta de a face schimbari sunt elemente necesare pentru invatarea acestei reguli.
Fundamentala este de asemenea acceptarea faptului ca nu esti o victima a circumstantelor sau a sortii – “cauzele” trebuie recunoscute; altfel zis: totul se intampla raportat la modul tau de a fi si la comportamentul tau. A invinovati pe altcineva pentru propriile tale probleme este un mod de a scapa si de a nega; tu singur esti responsabil pentru tine si pentru ceea ce ti se intampla. Rabdarea este necesara – schimbarea nu vine peste noapte, asa ca acorda timp schimbarii.
Regula nr. 5 – Invatarea este un proces continuu
Cat traim invatam. Intra in “ritmul vietii”, nu i te impotrivi. Asuma-ti angajamentul de a invata si de a schimba – fii suficient de umil pentru a-ti recunoaste propriile slabiciuni, si indeajuns de flexibil pentru a te adapta, pentru ca rigiditatea va nega libertatea noilor posibilitati.
Regula nr. 6 – “Acolo” nu inseamna mai bine decat “aici”
Celalta parte a dealului s-ar putea sa fie mai verde decat a ta, dar existenta ta acolo nu garanteaza fericirea eterna. Fii recunoscator si bucura-te de ceea ce ai si de calatoria ta. Apreciaza mai bine ceea ce este bun in viata ta, decat sa acumulezi lucruri care nu te vor conduce catre fericire. Trairea in prezent te ajuta sa obtii pacea.
Regula nr. 7 – Ceilalti sunt oglinzi ce te reflecta pe tine
Iubesti sau urasti ceva la o persoana raportat la ceea ce iubesti sau urasti la tine. Fii tolerant; accepta-i pe ceilalti asa cum sunt si straduieste-te sa constientizezi; straduieste-te sa te intelegi si sa percepi obiectiv propria ta persoana, gandurile si sentimentele tale. Experientele negative sunt oportunitati de a vindeca ranile pe care le ai. Ajuta-i pe ceilalti, si astfel te vei ajuta pe tine. Unde ai fost incapabil sa-i ajuti pe ceilalti este un semn ca nu raspunzi corespunzator propriilor tale nevoi.
Regula nr. 8 – Ce se intampla cu viata ta este alegerea ta
Detii toate uneltele si resursele de care ai nevoie. Ceea ce faci cu ele depinde de tine. Asuma-ti responsabilitatea asupra ta. Invata sa renunti atunci cand nu poti schimba lucrurile. Nu te enerva – gandurile amare iti intuneca mintea. Curajul este in fiecare dintre noi – foloseste-l atunci cand trebuie sa faci ceva bun pentru tine. Cu totii avem o putere innascuta si un spirit aventuros, pe care ar trebui sa le folosim pentru a imbratisa ceea ce urmeaza.
Regula nr. 9 – Raspunsurile sunt la tine
Ai incredere in instinctele tale si in sentimentele tale, chiar daca le auzi ca o voce slaba sau daca apar ca o sclipire de moment. Asculta-ti sentimentele ca si cum ar fi sunete. Vezi, auzi si ai incredere. Foloseste inspiratia innascuta.
Regula nr. 10 – Vei uita toate acestea la nastere
Toti ne nastem cu aceste capacitati – primele noastre experiente ne conduc intr-o lume fizica, departe de sentimentele noastre, acestea devenind nehotarate, cinice si lipsite de credinta si incredere. Cele 10 reguli nu sunt porunci, ele sunt adevaruri universale care se aplica tuturor. Cand te ratacesti, apeleaza la ele. Ai incredere in puterea spiritului. Aspira catre intelepciune – aceasta este ultima incercare a vietii si nu cunoaste limite inafara acelora impuse de tine.
Autor: Cherie Carter-Scott
Chiar daca iti iubesti corpul sau nu, este al tau pentru toata viata, asa ca accepta-l. Ceea ce conteaza este inauntrul tau.
Regula nr. 2 – Vei primi lectii
Viata reprezinta o experienta continua de invatare, fiecare zi aducand oportunitati de a invata mai mult. Invatarea acestor lectii reprezinta cheia catre descoperirea si implinirea propriei tale vieti.
Regula nr. 3 – Nu exista greseli, exista doar lectii
Evolutia ta catre intelepciune este un proces de experimentare, incercare si greseala, asadar inevitabil lucrurile nu vor merge intotdeauna conform planului sau vor iesi exact asa cum vrei tu.
Compasiunea este remediul pentru judecata aspra – a noastra si a celorlalti. Iertarea nu este doar divina – ea reprezinta “comportamentul prin care se sterge un gol emotional”. A te comporta etic, pastrandu-ti integritatea si cu umor – in special capacitatea de a rade de tine si de propriile tale greseli – confirma faptul ca “greselile” sunt doar lectii pe care trebuie sa le invatam.
Regula nr. 4 – Lectia se repeta pana cand este invatata
Lectiile se repeta pana cand sunt invatate. Ceea ce se manifesta ca probleme si provocari, neplaceri si frustrari sunt lectii – acestea se vor repeta pana cand le vei accepta si invata. Constientizarea si abilitatea ta de a face schimbari sunt elemente necesare pentru invatarea acestei reguli.
Fundamentala este de asemenea acceptarea faptului ca nu esti o victima a circumstantelor sau a sortii – “cauzele” trebuie recunoscute; altfel zis: totul se intampla raportat la modul tau de a fi si la comportamentul tau. A invinovati pe altcineva pentru propriile tale probleme este un mod de a scapa si de a nega; tu singur esti responsabil pentru tine si pentru ceea ce ti se intampla. Rabdarea este necesara – schimbarea nu vine peste noapte, asa ca acorda timp schimbarii.
Regula nr. 5 – Invatarea este un proces continuu
Cat traim invatam. Intra in “ritmul vietii”, nu i te impotrivi. Asuma-ti angajamentul de a invata si de a schimba – fii suficient de umil pentru a-ti recunoaste propriile slabiciuni, si indeajuns de flexibil pentru a te adapta, pentru ca rigiditatea va nega libertatea noilor posibilitati.
Regula nr. 6 – “Acolo” nu inseamna mai bine decat “aici”
Celalta parte a dealului s-ar putea sa fie mai verde decat a ta, dar existenta ta acolo nu garanteaza fericirea eterna. Fii recunoscator si bucura-te de ceea ce ai si de calatoria ta. Apreciaza mai bine ceea ce este bun in viata ta, decat sa acumulezi lucruri care nu te vor conduce catre fericire. Trairea in prezent te ajuta sa obtii pacea.
Regula nr. 7 – Ceilalti sunt oglinzi ce te reflecta pe tine
Iubesti sau urasti ceva la o persoana raportat la ceea ce iubesti sau urasti la tine. Fii tolerant; accepta-i pe ceilalti asa cum sunt si straduieste-te sa constientizezi; straduieste-te sa te intelegi si sa percepi obiectiv propria ta persoana, gandurile si sentimentele tale. Experientele negative sunt oportunitati de a vindeca ranile pe care le ai. Ajuta-i pe ceilalti, si astfel te vei ajuta pe tine. Unde ai fost incapabil sa-i ajuti pe ceilalti este un semn ca nu raspunzi corespunzator propriilor tale nevoi.
Regula nr. 8 – Ce se intampla cu viata ta este alegerea ta
Detii toate uneltele si resursele de care ai nevoie. Ceea ce faci cu ele depinde de tine. Asuma-ti responsabilitatea asupra ta. Invata sa renunti atunci cand nu poti schimba lucrurile. Nu te enerva – gandurile amare iti intuneca mintea. Curajul este in fiecare dintre noi – foloseste-l atunci cand trebuie sa faci ceva bun pentru tine. Cu totii avem o putere innascuta si un spirit aventuros, pe care ar trebui sa le folosim pentru a imbratisa ceea ce urmeaza.
Regula nr. 9 – Raspunsurile sunt la tine
Ai incredere in instinctele tale si in sentimentele tale, chiar daca le auzi ca o voce slaba sau daca apar ca o sclipire de moment. Asculta-ti sentimentele ca si cum ar fi sunete. Vezi, auzi si ai incredere. Foloseste inspiratia innascuta.
Regula nr. 10 – Vei uita toate acestea la nastere
Toti ne nastem cu aceste capacitati – primele noastre experiente ne conduc intr-o lume fizica, departe de sentimentele noastre, acestea devenind nehotarate, cinice si lipsite de credinta si incredere. Cele 10 reguli nu sunt porunci, ele sunt adevaruri universale care se aplica tuturor. Cand te ratacesti, apeleaza la ele. Ai incredere in puterea spiritului. Aspira catre intelepciune – aceasta este ultima incercare a vietii si nu cunoaste limite inafara acelora impuse de tine.
Autor: Cherie Carter-Scott
sâmbătă, 10 iulie 2010
Autodezamagire....
Am puterea sa ma inversunez si sa ma incapatanez si totusi, aleg varianta de bun simt.
Imi pare rau ca nu am gasit suficiente argumente care sa ma determine sa ma bag in tiganie, cu toate ca mi-am dorit si inca mi-o doresc.
Ma negativez acilea de zor, insa imi pierd puterea de a ma motiva, de a duce lucrurile la bun sfarsit.
Inainte ma gandeam cum pot unii sa-si paraseasca tara, prietenii, oamenii apropiati si sa fuga in alta tara. Mno acum ii inteleg perfect, ba mie imi vine sa evadez din mine si abia apoi sa plec unde vad cu ochii. Desi imi pare rau ca spun asta, din pacate asta e concluzia la care am ajuns. Sa fie oare exemplele pozitive si incurajatoare descoperite in alte tari pe care le-am vizitat, sa fie gustul dulce si inmiresmat al Vienei care inca mi-a ramas in simturi, sa fie bunul simt pe care aproape ca-l dau disparut in Romania, nici eu nu stiu ce sa fie, in orice caz... ceva putrezit tot e si mai aiurea e ca goana asta dupa bani ii face pe oameni sa uite de propriile valori, de invatamintele si povetele transmise ca dar al unei natiuni intregi ce a asigurat predarea lor din generatie in generatie.
Acum ca m-am cam scarbosit de ce mi se intampla, pentru ca sunt in continuare looseritza de Brasov sau de Romania, poate reusesc sa deschid ochii si sa nu-mi mai alimentez sperantele la un viitor pozitiv al celor ce-si duc existenta in aceasta tara.
Ma feresc sa pun pe blog posturi negativiste, de teama de a nu influenta sau de a da apa la moara altor persoane care gandesc la fel si se identifica in gandurile mele exprimate acilea.
Down, down, down....
Poate un somn va mai schimba din starea asta...si ma va face sa uit de tot ce am investit.
O zi pozitiva!
Imi pare rau ca nu am gasit suficiente argumente care sa ma determine sa ma bag in tiganie, cu toate ca mi-am dorit si inca mi-o doresc.
Ma negativez acilea de zor, insa imi pierd puterea de a ma motiva, de a duce lucrurile la bun sfarsit.
Inainte ma gandeam cum pot unii sa-si paraseasca tara, prietenii, oamenii apropiati si sa fuga in alta tara. Mno acum ii inteleg perfect, ba mie imi vine sa evadez din mine si abia apoi sa plec unde vad cu ochii. Desi imi pare rau ca spun asta, din pacate asta e concluzia la care am ajuns. Sa fie oare exemplele pozitive si incurajatoare descoperite in alte tari pe care le-am vizitat, sa fie gustul dulce si inmiresmat al Vienei care inca mi-a ramas in simturi, sa fie bunul simt pe care aproape ca-l dau disparut in Romania, nici eu nu stiu ce sa fie, in orice caz... ceva putrezit tot e si mai aiurea e ca goana asta dupa bani ii face pe oameni sa uite de propriile valori, de invatamintele si povetele transmise ca dar al unei natiuni intregi ce a asigurat predarea lor din generatie in generatie.
Acum ca m-am cam scarbosit de ce mi se intampla, pentru ca sunt in continuare looseritza de Brasov sau de Romania, poate reusesc sa deschid ochii si sa nu-mi mai alimentez sperantele la un viitor pozitiv al celor ce-si duc existenta in aceasta tara.
Ma feresc sa pun pe blog posturi negativiste, de teama de a nu influenta sau de a da apa la moara altor persoane care gandesc la fel si se identifica in gandurile mele exprimate acilea.
Down, down, down....
Poate un somn va mai schimba din starea asta...si ma va face sa uit de tot ce am investit.
O zi pozitiva!
marți, 6 iulie 2010
C'est fini la comedie....

Am gatat cu masterul, am terminat destul de bine, nu are rost sa insir miimile pe care le-am vazut cand s-au afisat rezultatele de la disertatie.
Desi s-a mai incheiat un capitol din vietisoara mea, destul de placut capitol, putin umbrit acum pe final de aroganta altora, dar e ok, trecem si peste asta, luam doar partea buna a lucrurilor, si cum spuneam, desi s-o gatat, nu am un sentiment foarte placut cel ce ma incearca. Asta pentru ca de dat la alt master nu vreau, la doctorat nici nu se pune problema sa-mi doresc sa-mi intemnitzez urmatorii 3 ani, pentru ca stiu cum se lucreaza si care e nivelul si consumul nervos la doctorat. Si in plus, mama nu m-a facut in institutii de invatamant superior, m-a facut la maternitate, chiar daca era vis a vis de Corpul S, nu se pune :).
E un sentiment aiurea, sunt si chefless ca in ultimul an s-au intamplat foarte multe in vietisoara mea pe care nici daca ma strofocam foarte tare nu reuseam sa mi le inchipui si mai mult de atat sa ma gandesc ca ar putea sa mi se intample mie. Au fost multe, multe mai sunt si vor mai fi cu siguranta. Ma chinui sa iau partea pozitiva din toate ce s-au petrecut, usor nu e, dar depun eforturi.
Am de luat o decizie, ceva mai speciala ca altele din alte zile minunate sau mirobolante. Sunt decisa sa iau aceasta decizie desi nu cred ca se lasa cu chestii prea interesante pentru mine dupa aia, dar am stropul de nebunie de moment, pe care cred ca-l voi alimenta....dupa ce imi dispare durerea de mana stanga..#-o.
Ideea e ca sunt cam in intuneric si mi-ar fi prins f bine sa pot discuta framantarile ce ma incearca. Nu stiu daca azi, cand e citit blogul mai am aceleasi stari de framantari si greutate de a lua o decizie.
Acum ca sa povestesc altceva, mai demult, o pretina ce era studenta la Medicina povestea cum sunt cadavrele tinute in bazine de formol, ca le este pus un bolovan pe piept ca sa ramana la fundul bazinului, sa nu se ridice la suprafata. Mno asa ma simt eu acum, cu ditamai bolovanul pe piept, cu o greutate in a respira. Imi lipseste persoana cu care mai share-uiam din greutatile astea, dar viata nu e facuta doar din impliniri, asa ca trebuie sa invat sa fac fatza si singura situatiilor de genul asta.
Mai aiurea e ca desi cunosc ca nu poti astepta sa primesti ajutor din partea persoanelor ajutate, parca simti o vulnerabilitate catre persoanele acestea si ca totusi tragi speranta. Stii cum e, speranta moare ultima.
Tragi semnale de alarma, finutze, care sunt perceptibile de persoanele ce pleaca urechea la problemele si framantarile cu care te confrunti. Nu e cazul sa fie publice semnalele pentru ca e legea universala a energiei care face transferul de energie dintr-o parte in alta, sau cel putin asa sper eu acum, ca sunt pe deficit mare ;)).
Asa am identificat eu ca s-a intamplat cand am avut eu multa energie, am dat mai departe, sa nu fac stoc :).
Of of of of...
Ar trebui sa ma duc la somn ca ma cam doare rau mana stanga, not a good sign :-s.
Acum ca am bifat si optiunea asta de a ma vaicari, cred ca ma pot duce linistita la somn :).
Spor si o zi faina ;)...si mc ;)
miercuri, 16 iunie 2010
Disertez ....:-&
Sau mai bine si dorit zis, dezertez....din lumea asta domne. A trecut o perioada destul de incarcata, portofolii (la care mi-am varsat o tura de matze), sesiune, nebunii, chestii incepute demult si care trebuiau terminate si tot felul de astfel de minunatii care mi s-or perindat in vietisoarea mea asta mult prea mirobolanta.
Teoretic mi-am zis ca de luni incepand disertatie scrie pe mine. Mult prea minunat ca nu asta scrie pe mine evident. Saptamana a debutat cu statul la o coada la sanatate de vreo 2 ore in speranta de a ma lumina intr-o privinta, dar evident ca nu s-a intamplat asta. Am ajuns acasa pe la 17, deci pune-te Mada si baga disertatie cand afara era super cald si cheful era la pamant, dupa asa o perioada minunata in care mi-am incarcat, tot teoretic, bateriile, m-am bucurat de o alta perspectiva si de alti oameni care mi-au fost dati sa-i intalnesc.
Evident ca omul zice ca daca nu mere de luni, lasa ca incepi de marti treaba. Mno uite ca si marti s-o scurt cu intalniri si planificari, telefoane si nebunii. Am uitat sa mentionez ca desi ma laud ca eu ma pot concentra foarte bine pe timp de seara spre noapte, luni am picat de somn la ora 11 noaptea, ora la care eu de fel excelam la nivelul intelectual si atunci ma simteam potenta sa scriu si sa formulez tot felul de nebunii.
Ei bine...marti am picat de somn pe la 1, asta cred ca e efectul disertatie asupra corpului meu, io care saptamanile trecute adormeam pe la 2-3 si ma trezeam la 8-9. Dar uite ca oamenii mai imbatranesc si nu mai tin la astfel de chinuieli cum ar fi disertatia.
Evident azi e miercuri si trebuie sa scriu la disertatie, pentru ca trebuie sa o termin pana la sfarsitul saptamanii. Se poate observa ce chef am de scris la disertatie din moment ce-mi populez blogul cu inca o postare :">.
E drept ca acum nu ma trage firea dar trag nadejde ca ce fac acum e un fel de pauza pentru creierasul meu sa iasa din starea de lancezeala si lipsa de chef in care s-o afundat.
Viitorul suna bine, asa spun unii...poate pentru ei, acilea suna a jale.
Joia debuteaza cu o vizita la scoala pentru niste neclaritati, care nu se stie cat dureaza, iar seara incepe cu o alta intalnire pentru ong, care iarasi nu stiu cat dureaza. Deci claaar joi pot scrie la disertatie....#-o.
Vine ziua minunata de vineri, mult prea plina zi :). Ma intalnesc cu colegii din generala, ne aniversam la 10 ani de cand nu ne-am mai vazut unii cu altii, cu unii profi, incercam sa ne mai aducem aminte ce prostioare mai faceam, cum erau vremurile cand eram mai tineri si mai putin copti.
Sper, siiiiiincer sper, ca sambata si duminica sa fie zile de disertatie, ca altfel cred ca devin spiderman...incep sa ma urc pe pereti ca nu reusesc sa fac treaba asta pentru mine, sa termin cu disertatia.
Am avut timp sa ma gandesc oare ce voi face de anul viitor, cand teoretic nu ma mai duc la master, un loc unde mi-a placut si am mers cu drag, intotdeauna cu gandul ca voi descoperi ceva nou, o provocare pentru neuronul meu veshtejit si chinuit de soarta.
Of of of of...e bine totusi ca sentimentul de carantina il share-uiesc cu prieteni de-ai mei, ce au si ei de scris la disertatie si o vor sustine cam in aceeasi perioada in care o voi sustine si eu (inceputul lui iulie). Spun asta cu jumate de gura, ca o alta parte din prieteni, prietene as putea spune :P, au sustinut deja disertatia....parca si pot inspira adanc aerul libertatii pe care-l simt ele acum 8->.
Imi doresc si eu sa ajung in acest moment, sa prind o tabara la mare sau oriunde, sa-mi tolanesc oasele si sa vegetez cum as vrea eu, o saptamana, sa nu fac niik solicitant, sa termin cartile incepute, sau alea pe care le-am cumparat acum mai bine de 2 ani si care inca stau in tipla, pentru ca nici nu le-am desfacut. Mai am niste cursuri pe care vreau sa le citesc sa ma cultiv si pe alte parti...8->.
Eheee, eu deja visez la continuare cand mai am de urcat niste scari.
Teoretic am si optiunea de a nu da acum disertatia, pentru ca nu imi creste salariul daca am aceasta diploma (pentru ca nu am salariu:P), insa mi-e foarte rusine de d-na care m-a indrumat si nu pot da inapoi mai mult de obrazul fata de ea si de increderea pe care a investit-o in mine....:-< grea e viata cand altii au incredere in tine....
OOOOOOOfffffffff.....:-<
Gandurile imi sar ca aschiile de copac atunci cand acesta este taiat.... e clar ca puterea si cheful meu de a ma concentra sunt la minim. Tot e bine ca mi-am dovedit ca nu sunt chiar messohoolica, reusind sa ma abtin, intr-o mare masura (cei cu care m-am palavragit pe mess azi ii sfatuiesc sa nu recunoasca asta....ca nici eu nu o recunosc:P).
Offfff.....
clar imi zboara mintea prin alte colturi si prin alte simtiri, daca nu la disertatie, atunci la altele. Azi am bifat pe lista ca de ce nu ma suna X, sau de ce nu-mi raspunde la telefon si imediat am gasit o posibila motivatie, care era de maro daca era sa fie adevarata, inca nu mi-a fost infirmata sau confirmata....deci si maine e o zi sa-mi bat capul cu asta :).
Altele de genul asta ar mai fi....cacalau daca e sa o iau asa :).
Ooooooffff.....
mi-i dor sa fac chestii, nici eu nu stiu acum ce exact. Am acelasi sentiment ca atunci cand ma duc la camara (unde de fel sunt sechestrate dulciurile si toti ursuletii gumati) si sa deschid usa si sa cercetez cu privirea si sa afirm...."mi-e pofta de ceva....dar nu stiu de ce" si sa continui sa cercetez si sa-mi inchipui ce mi-ar putea potoli pofta de acel ceva, care nici eu nu stiu sa-l definesc.....
Pentru ca nu fac public ca am scris o postare acum, si pentru ca marsez pe faptul ca cei ce vor citi postarea o vor face cu mult dupa ce am scris-o eu, in primul rand ca e lunga, in al doilea rand ca e plina de off-uri si ce om cu rezerve de chef ar avea disponibilitatea de a citi pana la sfarsit ce zic io acum ;)). Din toate aceste motive...spun ca mai am 36 de minute pena mai pun un anisor pe langa aia multi pe care-i am si la care raman cu gandul ca poate nu am realizat suficiente pana la varsta asta mirobolanta.
Recunosc cu greu ca e ziua mea, pentru ca intotdeauna am fost de parere ca 17 iunie este o zi normala, ca toate celelalte din calendar, doar ca s-a nimerit ca eu sa ma nasc in aceasta minunata zi de vara, care sper sa se pastreze si maine minunata, cu soare suficient, nu chiar cu ploaie, ca mno....mi-am scos si eu sandalele si degetele de la picioare de la naftalina si e musai sa vada razele soarelui :).
Spuneam ca nu prea-mi place sa spun cand e ziua mea, pentru ca nu vreau sa primesc un alt tip de atentie doar pentru ca e ziua mea. Insa....am invatat, ca doar anul asta cu asta m-am preocupat:P, ca trebuie sa accept ca bucuria de a face urari si de a-i avea aproape pe oamenii dragi nu-mi apartine doar mie, ci si celor care sunt alaturi si pe care ma bucur sa-i am ca prieteni. Spun asta pentru ca sunt foarte bogata la capitolul asta. Nu e bogatie de tinut in conturi, dar cu siguranta imi umplu sufletul de bucurie cand ma gandesc ce oameni faini am in jurul meu ...8->. Asta e bucuria mea cea mai mare pe lumea asta, poate de asta nici nu gasesc bucuria in alte aspecte ale vietii, pentru ca am foarte multa din partea aceasta si suplinesc aceasta lipsa....de bucurie domne de bucurie :).
Inspir adanc si-mi reiau minunata excursie prin lumea programelor de formare...Doamne ajuta si multumesc ca ai avut atata rabdare sa citesti tot, sau ca ai avut sclipirea sa dai scroll down ca sa ajung la ultimele randuri, insa te asigur ca daca ai procedat asa, ai sarit peste niste multumiri pe care implicit ti le adresez.
Multzam fain si sa auzim de foarte bine ;)
PS: AMR 26 min :)
Teoretic mi-am zis ca de luni incepand disertatie scrie pe mine. Mult prea minunat ca nu asta scrie pe mine evident. Saptamana a debutat cu statul la o coada la sanatate de vreo 2 ore in speranta de a ma lumina intr-o privinta, dar evident ca nu s-a intamplat asta. Am ajuns acasa pe la 17, deci pune-te Mada si baga disertatie cand afara era super cald si cheful era la pamant, dupa asa o perioada minunata in care mi-am incarcat, tot teoretic, bateriile, m-am bucurat de o alta perspectiva si de alti oameni care mi-au fost dati sa-i intalnesc.
Evident ca omul zice ca daca nu mere de luni, lasa ca incepi de marti treaba. Mno uite ca si marti s-o scurt cu intalniri si planificari, telefoane si nebunii. Am uitat sa mentionez ca desi ma laud ca eu ma pot concentra foarte bine pe timp de seara spre noapte, luni am picat de somn la ora 11 noaptea, ora la care eu de fel excelam la nivelul intelectual si atunci ma simteam potenta sa scriu si sa formulez tot felul de nebunii.
Ei bine...marti am picat de somn pe la 1, asta cred ca e efectul disertatie asupra corpului meu, io care saptamanile trecute adormeam pe la 2-3 si ma trezeam la 8-9. Dar uite ca oamenii mai imbatranesc si nu mai tin la astfel de chinuieli cum ar fi disertatia.
Evident azi e miercuri si trebuie sa scriu la disertatie, pentru ca trebuie sa o termin pana la sfarsitul saptamanii. Se poate observa ce chef am de scris la disertatie din moment ce-mi populez blogul cu inca o postare :">.
E drept ca acum nu ma trage firea dar trag nadejde ca ce fac acum e un fel de pauza pentru creierasul meu sa iasa din starea de lancezeala si lipsa de chef in care s-o afundat.
Viitorul suna bine, asa spun unii...poate pentru ei, acilea suna a jale.
Joia debuteaza cu o vizita la scoala pentru niste neclaritati, care nu se stie cat dureaza, iar seara incepe cu o alta intalnire pentru ong, care iarasi nu stiu cat dureaza. Deci claaar joi pot scrie la disertatie....#-o.
Vine ziua minunata de vineri, mult prea plina zi :). Ma intalnesc cu colegii din generala, ne aniversam la 10 ani de cand nu ne-am mai vazut unii cu altii, cu unii profi, incercam sa ne mai aducem aminte ce prostioare mai faceam, cum erau vremurile cand eram mai tineri si mai putin copti.
Sper, siiiiiincer sper, ca sambata si duminica sa fie zile de disertatie, ca altfel cred ca devin spiderman...incep sa ma urc pe pereti ca nu reusesc sa fac treaba asta pentru mine, sa termin cu disertatia.
Am avut timp sa ma gandesc oare ce voi face de anul viitor, cand teoretic nu ma mai duc la master, un loc unde mi-a placut si am mers cu drag, intotdeauna cu gandul ca voi descoperi ceva nou, o provocare pentru neuronul meu veshtejit si chinuit de soarta.
Of of of of...e bine totusi ca sentimentul de carantina il share-uiesc cu prieteni de-ai mei, ce au si ei de scris la disertatie si o vor sustine cam in aceeasi perioada in care o voi sustine si eu (inceputul lui iulie). Spun asta cu jumate de gura, ca o alta parte din prieteni, prietene as putea spune :P, au sustinut deja disertatia....parca si pot inspira adanc aerul libertatii pe care-l simt ele acum 8->.
Imi doresc si eu sa ajung in acest moment, sa prind o tabara la mare sau oriunde, sa-mi tolanesc oasele si sa vegetez cum as vrea eu, o saptamana, sa nu fac niik solicitant, sa termin cartile incepute, sau alea pe care le-am cumparat acum mai bine de 2 ani si care inca stau in tipla, pentru ca nici nu le-am desfacut. Mai am niste cursuri pe care vreau sa le citesc sa ma cultiv si pe alte parti...8->.
Eheee, eu deja visez la continuare cand mai am de urcat niste scari.
Teoretic am si optiunea de a nu da acum disertatia, pentru ca nu imi creste salariul daca am aceasta diploma (pentru ca nu am salariu:P), insa mi-e foarte rusine de d-na care m-a indrumat si nu pot da inapoi mai mult de obrazul fata de ea si de increderea pe care a investit-o in mine....:-< grea e viata cand altii au incredere in tine....
OOOOOOOfffffffff.....:-<
Gandurile imi sar ca aschiile de copac atunci cand acesta este taiat.... e clar ca puterea si cheful meu de a ma concentra sunt la minim. Tot e bine ca mi-am dovedit ca nu sunt chiar messohoolica, reusind sa ma abtin, intr-o mare masura (cei cu care m-am palavragit pe mess azi ii sfatuiesc sa nu recunoasca asta....ca nici eu nu o recunosc:P).
Offfff.....
clar imi zboara mintea prin alte colturi si prin alte simtiri, daca nu la disertatie, atunci la altele. Azi am bifat pe lista ca de ce nu ma suna X, sau de ce nu-mi raspunde la telefon si imediat am gasit o posibila motivatie, care era de maro daca era sa fie adevarata, inca nu mi-a fost infirmata sau confirmata....deci si maine e o zi sa-mi bat capul cu asta :).
Altele de genul asta ar mai fi....cacalau daca e sa o iau asa :).
Ooooooffff.....
mi-i dor sa fac chestii, nici eu nu stiu acum ce exact. Am acelasi sentiment ca atunci cand ma duc la camara (unde de fel sunt sechestrate dulciurile si toti ursuletii gumati) si sa deschid usa si sa cercetez cu privirea si sa afirm...."mi-e pofta de ceva....dar nu stiu de ce" si sa continui sa cercetez si sa-mi inchipui ce mi-ar putea potoli pofta de acel ceva, care nici eu nu stiu sa-l definesc.....
Pentru ca nu fac public ca am scris o postare acum, si pentru ca marsez pe faptul ca cei ce vor citi postarea o vor face cu mult dupa ce am scris-o eu, in primul rand ca e lunga, in al doilea rand ca e plina de off-uri si ce om cu rezerve de chef ar avea disponibilitatea de a citi pana la sfarsit ce zic io acum ;)). Din toate aceste motive...spun ca mai am 36 de minute pena mai pun un anisor pe langa aia multi pe care-i am si la care raman cu gandul ca poate nu am realizat suficiente pana la varsta asta mirobolanta.
Recunosc cu greu ca e ziua mea, pentru ca intotdeauna am fost de parere ca 17 iunie este o zi normala, ca toate celelalte din calendar, doar ca s-a nimerit ca eu sa ma nasc in aceasta minunata zi de vara, care sper sa se pastreze si maine minunata, cu soare suficient, nu chiar cu ploaie, ca mno....mi-am scos si eu sandalele si degetele de la picioare de la naftalina si e musai sa vada razele soarelui :).
Spuneam ca nu prea-mi place sa spun cand e ziua mea, pentru ca nu vreau sa primesc un alt tip de atentie doar pentru ca e ziua mea. Insa....am invatat, ca doar anul asta cu asta m-am preocupat:P, ca trebuie sa accept ca bucuria de a face urari si de a-i avea aproape pe oamenii dragi nu-mi apartine doar mie, ci si celor care sunt alaturi si pe care ma bucur sa-i am ca prieteni. Spun asta pentru ca sunt foarte bogata la capitolul asta. Nu e bogatie de tinut in conturi, dar cu siguranta imi umplu sufletul de bucurie cand ma gandesc ce oameni faini am in jurul meu ...8->. Asta e bucuria mea cea mai mare pe lumea asta, poate de asta nici nu gasesc bucuria in alte aspecte ale vietii, pentru ca am foarte multa din partea aceasta si suplinesc aceasta lipsa....de bucurie domne de bucurie :).
Inspir adanc si-mi reiau minunata excursie prin lumea programelor de formare...Doamne ajuta si multumesc ca ai avut atata rabdare sa citesti tot, sau ca ai avut sclipirea sa dai scroll down ca sa ajung la ultimele randuri, insa te asigur ca daca ai procedat asa, ai sarit peste niste multumiri pe care implicit ti le adresez.
Multzam fain si sa auzim de foarte bine ;)
PS: AMR 26 min :)
marți, 25 mai 2010
Inceputurile mele in ale voluntariatului, primul contact cu CPV :)

A fost interesant cum am ajuns sa fac parte din aceasta mare familie. Mereu povestesc cu placere momentul cand am luat contact cu CPV.
Se intampla in 1 decembrie 2008 cu ocazia evenimentului numit “Free hugs”. Cum am ajuns eu la free hugs? Destul de simplu…. Pe la sfarsitul lunii noiembrie am dat peste site-ul www.lumebuna.ro , locul unde a fost initiata si promovata campania Free hugs. Acolo, la sectiunea Multumesc am apucat sa postez o bucurie de-a mea, cea
de a intalni oameni faini si de a ma bucura de prezenta lor si de daruirea de a face bine pe care o descopeream in ei.
Am schimbat cateva mail-uri cu Mihail Musat, fondatorul lumebuna.ro si apucasem sa-i spun ca mi se pare super tare ideea cu free hugs si mai mult de atat, ii spusesem ca voi participa si eu. Sentimentul era cam incert pentru ca nu sunt o persana care sa se imbratiseze cu oameni cunoscuti si dragi, d-apoi cu cei de pe strada, total necunoscuti. Mno, de rusine ca am apucat sa ma exprim, m-am mobilizat creandu-mi pancarta cu Imbratisari Gratuite si m-am postat a 2 a zi in Piata Sfatului unde am intalnit multe persoane ce au imbratisat aceasta idee cu mult drag si deschidere. Primele 5 min au fost aiurea, cred ca pentru fiecare dintre noi, pentru mine cu atat mai mult cu cat cu un an inainte, de 1 decembrie eram intr-o alta tara, unde intr-un loc foarte populat erau multi oameni cu pancarte cu free hugs, de care eu fugeam ;)) pentru ca am zis ca sunt ciudati. Si ca sa vezi ironia sortii, anul urmator am intrat de buna voie in aceasta categorie pe care eu am creat-o si etichetat-o inainte de a simti ce inseamna acest gest cu adevarat…cel de a darui si a primi.
Povestea nu se termina aici, a continuat cu o stare super faina data de cele 2 ore in care am imbratisat straini, impreuna cu oameni voluntari, care or mers la suflet cum nici nu ma asteptam. Acesta a fost momentul in care am intrat in Centrul Pilot de Voluntariat. Cred ca bariera emotionala peste care doream sa trec a fost viza mea spre starea de implinire si de bine ce s-a instalat in interiorul meu la intalnirea acestor oameni minunati care astazi sunt in implicati in actiunile desfasurate de Centrul Pilot de Voluntariat.
Dupa free hugs am mers de am colindat batranii de la Caminul de Batrani din Sacele, unde o alta stare de fericire s-a instalat, cred ca noi aveam driverele la aceste stari numai ca nu stim exact cand sa le utilizam si cum pentru a ne putea bucura de aceasta stare.
Au urmat mai multe activitati impreuna: ecologizari, ateliere creative, plantari, multa buna dispozitie si un good mood ce creste exponential pe masura ce ne descoperim.
In Centrul Pilot de Voluntariat, prin actiunile in care ne-am implicat, am avut ocazia sa ne redescoperim in fiecare zi si acesta nu poate fi decat un sentiment mult prea placut, stiind ca avem un grup de prieteni, oameni faini, care aleg sa aloce din timpul lor si altor persoane, uitand de egoism, egocentrism si indiferenta care ne inconjoara in fiecare zi si care are tendinta de a ne acapara tot mai mult.
Sunt foarte multumita ca am avut sansa sa ma intalnesc cu acesti oameni, ca am reusit sa-i am ca prieteni, sa ne simtim ca elemente esentiale dintr-un intreg pe care din simplitatea noastra de oameni reusim sa realizam actiuni minunate impreuna.
Multumesc pentru tot si pentru sansa de a-i cunoaste pe acesti oameni minunati alaturi de care am avut ocazia de a cunoaste alte persoane, care nu fac altceva decat sa aduca sentimentul de pozitiv in vietisoara mea.
Imi sunt foarte dragi oamenii din CPV, atat de dragi incat imi vine sa-i hug them every time I saw them, even if they don’t like this :P…or some of them :P.
I think that enough it’s enough…so I have to finish my thanks list …… thank u ;)
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
