Am gatat cu masterul, am terminat destul de bine, nu are rost sa insir miimile pe care le-am vazut cand s-au afisat rezultatele de la disertatie.
Desi s-a mai incheiat un capitol din vietisoara mea, destul de placut capitol, putin umbrit acum pe final de aroganta altora, dar e ok, trecem si peste asta, luam doar partea buna a lucrurilor, si cum spuneam, desi s-o gatat, nu am un sentiment foarte placut cel ce ma incearca. Asta pentru ca de dat la alt master nu vreau, la doctorat nici nu se pune problema sa-mi doresc sa-mi intemnitzez urmatorii 3 ani, pentru ca stiu cum se lucreaza si care e nivelul si consumul nervos la doctorat. Si in plus, mama nu m-a facut in institutii de invatamant superior, m-a facut la maternitate, chiar daca era vis a vis de Corpul S, nu se pune :).
E un sentiment aiurea, sunt si chefless ca in ultimul an s-au intamplat foarte multe in vietisoara mea pe care nici daca ma strofocam foarte tare nu reuseam sa mi le inchipui si mai mult de atat sa ma gandesc ca ar putea sa mi se intample mie. Au fost multe, multe mai sunt si vor mai fi cu siguranta. Ma chinui sa iau partea pozitiva din toate ce s-au petrecut, usor nu e, dar depun eforturi.
Am de luat o decizie, ceva mai speciala ca altele din alte zile minunate sau mirobolante. Sunt decisa sa iau aceasta decizie desi nu cred ca se lasa cu chestii prea interesante pentru mine dupa aia, dar am stropul de nebunie de moment, pe care cred ca-l voi alimenta....dupa ce imi dispare durerea de mana stanga..#-o.
Ideea e ca sunt cam in intuneric si mi-ar fi prins f bine sa pot discuta framantarile ce ma incearca. Nu stiu daca azi, cand e citit blogul mai am aceleasi stari de framantari si greutate de a lua o decizie.
Acum ca sa povestesc altceva, mai demult, o pretina ce era studenta la Medicina povestea cum sunt cadavrele tinute in bazine de formol, ca le este pus un bolovan pe piept ca sa ramana la fundul bazinului, sa nu se ridice la suprafata. Mno asa ma simt eu acum, cu ditamai bolovanul pe piept, cu o greutate in a respira. Imi lipseste persoana cu care mai share-uiam din greutatile astea, dar viata nu e facuta doar din impliniri, asa ca trebuie sa invat sa fac fatza si singura situatiilor de genul asta.
Mai aiurea e ca desi cunosc ca nu poti astepta sa primesti ajutor din partea persoanelor ajutate, parca simti o vulnerabilitate catre persoanele acestea si ca totusi tragi speranta. Stii cum e, speranta moare ultima.
Tragi semnale de alarma, finutze, care sunt perceptibile de persoanele ce pleaca urechea la problemele si framantarile cu care te confrunti. Nu e cazul sa fie publice semnalele pentru ca e legea universala a energiei care face transferul de energie dintr-o parte in alta, sau cel putin asa sper eu acum, ca sunt pe deficit mare ;)).
Asa am identificat eu ca s-a intamplat cand am avut eu multa energie, am dat mai departe, sa nu fac stoc :).
Of of of of...
Ar trebui sa ma duc la somn ca ma cam doare rau mana stanga, not a good sign :-s.
Acum ca am bifat si optiunea asta de a ma vaicari, cred ca ma pot duce linistita la somn :).
Spor si o zi faina ;)...si mc ;)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu